Guvernul ne-a tot vorbit despre grija sa pentru români și a bătut monedă pe faptul că a plafonat prețurile pentru coșul cu alimentele de bază. Se pare însă că a fost doar praf în ochi.
”Dragi români, 2023 a fost un an cu multe provocări pentru România. Am încercat împreună să le depășim. Pe unele, cred că am reușit. Cea mai importantă provocare pentru mine și misiunea mea ca premier a fost protejarea nivelului de trai al românilor.
Dragi români, am credința că 2024 va fi un an mai bun pentru noi, toți românii. Vă îndemn să priviți cu încredere spre 2024! Împreună putem construi o țară mai puternică, o Românie prosperă, solidară și echitabilă pentru toți cetățenii săi! La mulți ani tuturor românilor! La mulți ani, România! Așa să ne ajute Dumnezeu”, spunea mesajul premierului României la cumpăna dintre ani.
Au reușit însă, el și Guvernul pe care-l conduce, să protejeze cu adevărat nivelul de trai al românilor? Se pare că nu dacă privim fie și către coșul de bază, care cuprinde elemente esențiale în viața de zi cu zi.
Guvernul dă rateu cu politica socială: cele mai importante 8 alimente de bază, cu 18% mai scumpe decât în 2023. Chiar și în condițiile plafonării
La fiecare vizită a românilor la piață, ori la supermarket, reprezintă prilej de surpriză. Alimentele se scumpesc văzând cu ochii. Iar dacă vreți și cifre care contrazic declarațiile bombastice ale celor din Guvern, avem o dovadă.
Mai precis un experiment în care au fost incluse opt produse alimentare de bază, precum pâine, lapte, orez, ouă, caşcaval, carne, fructe şi legume, care arată că am plăti pentru acesta 500 lei, după cum scrie observatornews.ro. Cu 90 de lei mai mult faţă de ianuarie 2023, adică o creştere de 18% într-un an. Asta în ciuda plafonării adaosului comercial.
Specialiștii ne oferă și explicația. Sau, mai exact, de ce lucruile nu se întâmplă așa cum ne spune Guvernul. ”Când se pune restricţie contrară economiei de piaţă, comercianţii găsesc cum să sară peste ea. Şi am văzut, de exemplu, modificare de cantitate sau creştere de preţuri a altor bunuri”, remarcă Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România.
Alte cauze ale scumpirilor sunt producţia tot mai mică de alimente, la care se adaugă creşterea masivă a importurilor. “Nu am avut programe care să dezvolte zonele respective. Imediat după 90 foarte multe ferme s-au închis, suprafeţe de teren agricol s-au închis. Suprafeţe pe care cultivam ceea ce trebuia pentru industrie: roşii, ceapă, usturoi, ardei. Tot ce ţine de latura legumelor şi fructelor”, spune şi Dragoş Frumosu, liderul Sindalimenta.
Iar dacă mergem și mai departe avem și alte detalii ale tabloului sumbru care arată că în politica economică pe care o face Guvernul Ciolacu sunt multe vorbe lipsite de conținut real.
Calculele arată că suma de 500 lei plătită pe coşul cu alimente de bază, despre care aminteam, reprezintă aproximativ un sfert din salariul minim net, care este puţin peste 2.000 de lei. La începutul anului trecut costul aceluiaşi coş era de 22,5% din salariul minim.
Pe de altă parte, în timp ce coşul de cumpărături de bază s-a scumpit cu 18%, salariul minim a crescut în procent de doar 9,5%. Și vorbim despre circa 1,5 milioane de români aflați în această situație.
“Cei care câştigă venitul minim pe economie au avut o scădere substanţială a nivelului de trai. Dacă ne uităm la componentele inflaţiei, cea mai mare creştere de preţ au înregistrat-o produsele alimentare. Produse care ocupă cea mai mare pondere în cazul unei familii care primeşte venitul minim pe economie”, concluzionează Adrian Codîrlaşu.
CITEȘTE ȘI: Avertisment pentru toți românii. Prețul gazului va exploda!