Miercuri, în Franța, forțele de extremă dreapta și stânga se așteaptă să colaboreze pentru a răsturna guvernul prim-ministrului Michel Barnier printr-o moțiune de cenzură istorică, declanșată de dispute legate de buget. Dacă moțiunea va trece, aceasta va marca prima dată în mai bine de 60 de ani când guvernul francez va fi demis astfel.
Guvernul francez ar putea fi dat jos
Președintele Emmanuel Macron a declarat că va rămâne în funcție până în 2027, în ciuda apelurilor din ce în ce mai multe din partea opoziției pentru demisia sa, în contextul actualei crize politice, scrie APNews.
Totuși, dacă moțiunea de cenzură este acceptată, Macron va trebui să numească un nou prim-ministru pentru a doua oară în acest an, iar acest lucru va schimba din nou echilibrul politic din Franța, după ce partidul său a pierdut teren în alegerile legislative din iulie.
Macron a respins ideea unui colaps guvernamental, numind aceste discuții drept „politică imaginară” și reafirmând că economia Franței este solidă.
Motivul principal al moțiunii de cenzură este opoziția față de bugetul propus de Barnier. Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului francez, este profund divizată, fără un partid majoritar clar.
Cele trei blocuri importante sunt: aliații centrali ai lui Macron, coaliția de stânga Noul Front Popular și extremă dreaptă Național Rally (RN).
Deși aceste blocuri sunt de obicei opuse, acum se unesc împotriva lui Barnier, acuzându-l de implementarea măsurilor de austeritate și de nereușita în a răspunde nevoilor cetățenilor.
Liderul RN, Jordan Bardella, a confirmat sprijinul pentru moțiune, numind bugetul „defectuos și dăunător” pentru francezi. Liderii de stânga au făcut critici similare, cerând cheltuieli sociale mai consistente.
Pentru ca moțiunea să treacă, sunt necesare cel puțin 288 de voturi din cele 574 posibile. Blocurile de stânga și extremă dreapta au împreună peste 330 de parlamentari, însă nu toți vor vota pentru.
Dacă guvernul francez va cădea, Macron va trebui să numească un alt prim-ministru, dar parlamentul rămâne fragmentat, iar fără alegeri legislative, care nu pot avea loc înainte de iulie, s-ar putea ajunge într-un impas politic.
Deși Franța nu riscă o oprire a guvernului de tipul celei din Statele Unite, instabilitatea politică ar putea avea un impact negativ asupra piețelor financiare. Barnier a avertizat despre o „furtună mare și turbulențe serioase pe piețele financiare” în cazul în care bugetul său ar fi respins de parlament.
În plus, Franța se află sub presiune din partea Uniunii Europene pentru a reduce datoria publică uriașă, deficitul țării urmând să ajungă la 6% din PIB în acest an, iar fără ajustări drastice, analizele sugerează că acesta ar putea crește la 7% anul viitor. Instabilitatea politică ar putea crește ratele dobânzilor în Franța, adâncind și mai mult problema datoriei.
CITEȘTE ȘI – Cine este Yoon Suk Yeol, președintele care a decretat legea marțială în Coreea de Sud
