Guvernul Ciolacu a renunțat la rectificare bugetară, dar acest lucru nu înseamnă că a făcut economii. A apelat la Fondul de Rezervă și a pus pe masă 25 de miliarde de lei, singura diferență fiind că alocările sunt discreționare și nu sunt supuse verificărilor instituțiilor independente.
Rectificările bugetare sunt importante pentru redistribuirea banilor de la un minister la altul sau de la un capitol de cheltuieli la altul, în cazul în care anumite ministere nu au performat și nu au reușit să cheltuie banii, în timp ce altele au depășit programul de cheltuieli, au finalizat mai repede anumite proiecte sau ele s-au dovedit a fi mai scumpe. Rectificarea era, totodată, verificată de instituții și autorități independente, precum Banca Națională sau Consiliul Fiscal.
Fondul de Rezervă, în replică, este, în teorie, destinat cheltuielilor neprevăzute. Însă el este folosit pentru unele discreționare, atât în ceea ce privește criteriile pentru acordarea sumelor, cât și predictibilitatea sumelor necesare. În plus, ele nu sunt verificate. Iar Consiliul Fiscal, unul dintre organismele care verifica rectificările, a avertizat în nenumărate rânduri că Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului este folosit discreționar.
Și nu este totul. În anii trecuți, în care au fost făcute rectificări bugetare, alocările din fondul de rezervă au fost considerabil mai mici, de 4,6 miliarde lei în 2021 și 3,6 miliarde lei în 2022. Acum, au calculat colegii de la Economedia, suma se apropie de 25 de miliarde.
Spre exemplul doar în ședința de joi, 23 noiembrie, Guvernul a alocat suma record de 13,6 miliarde lei din fondul de rezervă. Banii au mers către domenii precum educație, sănătate sau drepturile de asistență socială, inclusiv pentru fondurile necesare plății pensiilor, potrivit ministrului Finanțelor Marcel Boloș. Ministerul Muncii a primit cei mai mulți bani, circa 2,78 miliarde lei.