Anul 2025 începe cu măsuri drastice pentru angajații din sectorul public. Guvernul a confirmat primele concedieri la stat, ca parte a unui plan amplu de reducere a cheltuielilor și de eficientizare a aparatului administrativ. Potrivit Ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, măsura vizează crearea unui aparat bugetar mai suplu, capabil să ofere servicii de calitate cetățenilor. Plafonarea sporurilor și înghețarea salariilor au fost deja implementate, iar acum urmează o reducere semnificativă a personalului.
Această decizie vine pe fondul unui deficit bugetar în creștere și al angajamentelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Printre instituțiile vizate se numără cele aflate sub coordonarea ministerelor și a Secretariatului General al Guvernului, dar și structuri din subordinea Parlamentului.
„Un an în care trebuie să luăm măsuri pentru un stat mai suplu, un stat care îşi deserveşte cetăţenii la maxim şi oferă servicii de calitate. Să fim foarte fermi în a reduce costurile statului”, a declatrat ministrul Tanczos Barna.
Număr mare de concedieri anunțat in sectorul bugetar
Un aparat bugetar supradimensionat este o povară pentru economie. România se numără printre țările europene cu cel mai mare număr de angajați la stat raportat la populație. Acest fapt pune o presiune considerabilă pe bugetul național, în special în contextul actual, în care resursele financiare sunt limitate, iar deficitul bugetar a devenit o problemă acută. Guvernul intenționează să reducă cu 15% numărul agențiilor publice, proces care va implica reorganizări și comasări.
De exemplu, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ar putea fi comasată cu ANCOM și Agenția Offshore din Marea Neagră, iar Avocatul Poporului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Institutul Român pentru Drepturile Omului ar putea deveni o singură instituție. În plus, agențiile subordonate Ministerului Agriculturii și Ministerului Muncii se află și ele pe lista reformei.
„Reorganizările instituţionale vor duce la reducerea numărului de personal. Îmi doresc ca acest surplus de personal să fie absorbit de mediul privat. Dacă semnalul este clar şi ştim exact de la bun început care sunt instituţiile care vor suferi modificări, acolo deja angajaţii din sectorul public ştiu ce îi aşteaptă şi au timp luni de zile să găsească alternative”, a mai precizat acum Tanczos Barna.
Bugetarii concediați, îndrumați spre sectorul privat
Ministrul Finanțelor a precizat că angajații disponibilizați vor avea mai multe luni la dispoziție pentru a-și găsi locuri de muncă în sectorul privat. Totuși, sindicaliștii atrag atenția că piața muncii din mediul privat se confruntă deja cu dificultăți, inclusiv insolvențe și concedieri, mai ales în domeniul auto și sectoarele conexe.
„Nu este realist să ne așteptăm ca sectorul privat să poată absorbi rapid acest surplus de personal, având în vedere că multe companii se confruntă cu probleme financiare”, a declarat Horațiu Raicu, secretar general al Blocului Național Sindical (BNS).
Semnal de alarmă pentru viitorul economiei
Reorganizarea aparatului bugetar și concedierile reprezintă o provocare semnificativă atât pentru administrația publică, cât și pentru economia națională. Cu toate acestea, măsurile sunt esențiale pentru a reduce cheltuielile statului și pentru a asigura sustenabilitatea bugetară.
Cu un număr mare de bugetari și un aparat administrativ deseori supradimensionat, România încearcă să se adapteze cerințelor europene și să răspundă provocărilor economice. Rămâne de văzut dacă aceste schimbări vor avea efectul dorit sau dacă vor genera probleme suplimentare pe termen lung.
