Preţul unui gram de aur anunţat de Banca Naţională azi, luni, 16 septembrie 2024, a fost de 371.8457 lei. Precedentul record a fost înregistrat vineri, 13 septembrie 2024, când BNR a anunţat un curs de referinţă de 370,5328 lei pentru un gram de aur. Tot vineri, aurul a atins cea mai mare valoare din istorie, pe pieţe internaţionale.
Potrivit Economica, la sfârșitul săptămânii trecute, pe piețele internaționale, uncia de aur se tranzacționa cu 2.593,90 dolari (contracte Futures, livrare decembrie 2024 ), iar cotaţiile spot se aflau la 2.567,48 dolari per uncie. Vorbim, așadar, de cele mai ridicate cotații din istorie pentru uncia de aur.
Analiștii estimează că achizițiile mari de aur vor reveni în curând, pe fondul dificultăților economice din China și al tensiunilor geopolitice din regiune. Specialiștii prognozează că prețul unciei de aur ar putea ajunge la 2.600 de dolari în următoarele 12 luni.
Gramul de aur ar putea fi și mai scump
De la începutul anului, prețul aurului a înregistrat o creștere semnificativă, urcând de la aproximativ 2.020 de dolari pe uncie în februarie, până la aproape 2.430 de dolari pe 21 mai. După această creștere, prețul a suferit o ușoară corecție, dar în ultima lună s-a stabilizat în jurul valorii de 2.300 de dolari pe uncie troy.
Conform datelor recente ale Consiliului Mondial al Aurului, în primul trimestru al acestui an cererea globală de aur, inclusiv tranzacțiile extra-bursiere (OTC), a fost de 1.238 de tone, în creștere cu 3% față de anul trecut.
Aceasta reprezintă cel mai puternic prim trimestru pentru cererea de aur din 2016 până în prezent. Creșterea este susținută în principal de achizițiile de aur sub formă de lingouri și monede de către investitori, care au crescut cu 3% în primul trimestru din 2024. De asemenea, achizițiile băncilor centrale au înregistrat o creștere de 1%.
Aurul ia locul dolarului
Haosul global și sancțiunile impuse Rusiei au forțat multe națiuni să facă plăți în monedele locale, iar dolarul nu mai este singura opțiune pentru tranzacțiile globale. Pe de altă parte, aurul a cunoscut în ultimii doi-trei ani o creștere fără precedent.
De la Primul Război Mondial, importanța dolarului în lume a crescut continuu. Atunci când aliații Americii au început să ofere aur în schimbul importurilor lor, Statele Unite au devenit oficial cea mai mare rezervă de aur din lume.
După război, multe țări și-au legat monedele de dolar și, odată cu aceasta, standardul aurului a luat sfârșit, iar dolarul a devenit cea mai preferată monedă din lume. Toate națiunile au început să mențină rezerve valutare sub formă de dolari și, astfel, până în 1999, ponderea dolarului în totalul rezervelor valutare ale lumii a crescut la 71%. În același timp, multe națiuni europene au decis să adopte o monedă comună numită „euro”.
Din această cauză, ponderea dolarului ca monedă de rezervă globală a început să scadă. Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului ca monedă de rezervă globală a fost de 62% în 2010 și de 59% în 2020 și 58,41% în 2023. Deși importanța dolarului este în scădere, acesta continuă să rămână moneda preferată. Este de remarcat faptul că moneda euro se situează pe un îndepărtat loc al doilea și reprezintă abia aproximativ 20%.
Principalele semne ale de-dolarizării
Dar, de ceva timp, există semne de de-dolarizare în lume. Din cauza întăririi continue a dolarului, aproape toate țările, în special cele în curs de dezvoltare, au suferit enorm. Spre exemplu, Guvernul Indiei și Reserve Bank of India au încercat în mod constant să sporească rolul rublei în plățile internaționale.
În acest sens, au fost încheiate acorduri și înțelegeri cu aproximativ 20 de țări. Pe de altă parte, din cauza dificultăților în tranzacțiile internaționale, provocate de turbulențe și mai ales de sancțiunile impuse Rusiei de către SUA și țările europene, eforturile de a efectua plăți în monede locale au crescut și în alte țări.
Aversiunea lumii față de dolar s-a accentuat și mai mult deoarece SUA a confiscat toate rezervele de dolari ale Rusiei, numind Rusia stat agresor în războiul cu Ucraina. Alte țări și-au dat seama că s-ar putea confrunta cu probleme de plată, la fel ca Rusia. Astfel, ele depun eforturi pe două fronturi. În primul rând, plata în moneda locală și, în al doilea rând, creșterea rezervelor de aur în locul dolarilor.
În ultimii ani, cererea de aur a crescut constant, ceea ce a determinat și o creștere a prețului. În 1988, prețul aurului era de 437 de dolari pe uncie, care a crescut la 1268,93 de dolari pe uncie în 2018, adică o creștere anuală de 3,61% în 30 de ani. Însă în ultimii 6 ani, prețul aurului a crescut cu 9,7%. Analiștii economici din întreaga lume indică schimbări importante în condițiile monetare și financiare globale.
De ce a crescut preferința pentru aur?
Primul motiv este acela că Rezerva Federală a SUA a exprimat posibilitatea reducerii ratei dobânzii, cunoscută și sub denumirea de Fed Rate. Într-o astfel de situație, când ratele dobânzilor sunt scăzute, oamenii vor fi atrași să cumpere aur în loc să dețină active financiare. Deci, putem spune că, dacă rata dobânzii scade, cererea de aur va crește.
Al doilea motiv este că băncile centrale din întreaga lume, inclusiv China, cumpără acum din ce în ce mai mult aur. Nu există niciun semn că această tendință va dispărea.
În al treilea rând, se așteaptă ca prețurile aurului să crească în întreaga lume. Într-o astfel de situație, șansele ca băncile centrale să cumpere mai mult aur cresc și mai mult, deoarece dacă băncile centrale cresc cantitatea de aur din rezervele lor valutare, atunci valoarea rezervelor lor valutare va crește automat odată cu creșterea prețurilor aurului.
Această creștere a cererii de aur ridică multe întrebări pertinente, dintre care cea mai importantă este dacă dominația dolarului se încheie acum. Și dacă importanța aurului va crește în tranzacțiile internaționale. Doar timpul va spune răspunsul la aceste întrebări, dar este clar că lumea se îndreaptă cu siguranță spre de-dolarizare, pe măsură ce economiile emergente încearcă să își deconteze comerțul exterior în monedele lor naționale.
