Giganții low-cost au profitat de eliminarea restricțiilor din perioada Covid și apetitul oamenilor pentru călătorii și au înregsitrat un salt serios la capitolul număr de călători. Însă, spun jurnaliștii britanici, din punct de vedere financiar, au dat lovitura prin alte metode.
Potrivit Daily Mail, care citează o analiză a firmei Peel Hunt, giganții low-cost EasyJet, Ryanair și Wizz Air au încasat în perioada octombrie 2022-septembrie 2023 circa 8,7 miliarde de euro din taxele suplimentare. O creștere importantă de la 6 miliarde de euro, sumă încasată în perioada octombrie 2018-septembrie 2019.
Wizz Air a încasat doar în aprilie-septembrie anul trecut 1,29 miliarde de euro, în creștere cu aproape 30% față de aceași perioadă a anului financiar precedent, iar Ryanair a încasat în aceeași perioada 2,5 miliarde de euro, în creștere cu 14% față de prima jumătate a anului fiscal precedent.
Aceste cifre au fost făcute publice după ce primul ministru Rishi Sunak a cerut o revizuire a acestor prețuri pentru care se folosește politica de “dip pricing”, prin care giganții low-cost ascund adevăratul cost al unui serviciu.
Deși cererea premierului britanic nu va duce la o scădere a prețurilor la biletele de avion, ar putea obliga companiile să le prezinte clienților toate costurile pentru ca aceștia să poată face alegeri informate.
Șeful Ryanair, un adept al taxării suplimentare a pasagerilor a glumit în trecut că ar putea taxa și utilizarea toaletei în timpul zborului.
Giganții low-cost față-n față cu UE
Lucrurile însă se pot schimba pentru giganții low-cost. După cum ați aflat deja dintr-un material publicat de Oficiul de Știri, la nivelul Uniunii Europene se pune serios problema drepturilor clienților.
„Recent am promovat în Comisia Europeană un proiect nou care cred că este de interes pentru cetăţeni, pentru pasageri, un proiect nou privind drepturile pasagerilor. Aduce câteva întăriri ale acestor drepturi pe care noi le-am descoperit studiind ceea ce a mers mai rău în ultima vreme şi am adus, să spun aşa, corecţii.
În primul rând creăm o obligativitate a autorităţilor naţionale de a fi proactive în a monitoriza comportamentul companiilor de transport pentru a putea face corecţii înainte ca lucrurile să meargă din rău în mai rău. Cu alte cuvinte, să monitorizeze standarde de calitate a serviciilor de transport.
Aceste standarde de calitate care presupun chestiuni legate de relaţia cu pasagerii, de întârzieri, de felul în care rambursează costul biletelor. Introducem obligaţia ca operatorii de transport să le facă publice astfel încât cetăţenii şi autorităţile să ştie care sunt standardele, performanţele, fiecărei companii şi să poată în felul acesta să monitorizeze şi să contribuie la corectarea, să spunem, a unor situaţii mai puţin fericite”, a spus Adina Vălean, în cadrul unei conferinţe.
