În timp ce prin lume există oameni care se hrănesc cu un bol de orez pe zi, și la noi, în colonia europeană România, câteva sute de mii de copii adorm nemâncați, noi, ceilalți, ne permitem să aruncăm în fiecare an câteva sute de tone de mâncare. Pe locul întâi e mâncarea gătită, urmată de fructe, mezeluri stricate și multe alte produse, care dacă ar fi consumate la timpul lor, ar aduce nu numai o economie pentru bugetul personal, ci și o reducere a presiunii pe economia de consum.
Dorința de a-ți umple masa cu de toate vine din sărăcie
Cu o cultură gastronomică de invidiat, România are un concept legat de mâncare care ar băga jumătate din populația lumii (de sărbători sau cu prilejul meselor în familie) direct în spital. Conaționalii noștri bagă în ei până ajung la Urgență. A ieșit și o glumiță pe tema asta: “Care sunt cele trei comandamente ale studentului sărac: mănâncă până vomiți, bea până cazi sub masă și e bine ca femeia să fie de sex opus.” Kilograme întregi de friptură, salate de toate felurile, torturi, prăjituri, cozonaci, băutură în nesimțire, cam toate zac pe masa românului, pentru ca după aceea să ajungă la gunoi. Suntem pe primele locuri în Europa la risipa alimentară. Toată această foame supradimensionată vine din sărăcie.
Pensionarii și-au făcut un obicei din a bântui supermarketurile și piețele și a cumpărat cantități industriale de produse la reducere, pe care apoi le aruncă, pentru că se strică și nu mai au ce face cu ele. Obezitatea face victime printre români și transformă sistemul de sănătate într-un fel de mașină de reparat grași. Istoria tradițiilor populare ne arată o altfel de Românie. O Românie ponderată, în care se mânca pui de prin bătătură numai duminica și carne de porc, sau vită doar la marile sărbători. O Românie în care legumele și fructele erau la mare cinste și în care colesterolul și obezitatea erau aproape necunoscute la țară. Pentru a scăpa de acest fenomen și a mai dat jos din burțile nesimțite, cu care românii se laudă manelist în Europa e nevoie să reînviem conceptul “mănâncă tot din farfurie”. De exemplu, la restaurantul asiatic Lucky Wok din Viena, unde plătești o dată și mănânci cât îți suportă ficatul, dacă lași ceva în farfurie, politica restaurantului te obligă să mai plătești doi euro. Suma nu e mare, dar suficient cât să te ridici de la masă și să te duci să plătești, pentru ca toate privirile din cârciumă vor fi ațintite spre tine, nesimțitul și hulpavul. Acum câțiva ani, discutam cu prietenul Mohamed Murad, patronul complexului Fenicia din Mamaia, care îmi spunea că risipa la all inclusive este imensă. Inventiv, actualul candidat la șefia județului din Constanța a găsit o metodă inedită de stopare a risipei. La intrarea în complex, unde puteai să mănânci până la saturație, erai cântărit. La plecare, ți se făcea o reducere de 20% dacă aveai aceeași greutate de 10% dacă luai 2 kg și reducere de zero la sută dacă te îngrășai ca porcul. Cât am stat la el în complex Phoenicia am văzut nesimțirea în toată splendoarea ei. Prețurile la complex nu sunt deloc mici, iar abundența este la ea acasă. Cu toate acestea, am văzut oameni care își umpleau farfuriile cu vârf de parcă n-ar mai fi mâncat de două săptămâni. Evident că doar ciuguleau și restul lăsau pe masă. Cum conceptul “Dacă tot ai plătit mănâncă la pagubă” este la el acasă peste tot pe unde trec românii indiferent că vorbim de Grecia, de Spania, de Franța de Austria, de Turcia, sau mai știu eu de ce alte țări, reintroducerea unei normalități în alimentație și renunțarea la nebunia asta cu mâncatul excesiv poate fi o soluție. Și pentru a mai economisi niște bani pentru că românii cheltuie aproximativ 23,7% din salariu pe mâncare și pentru a scăpa de boli inerente colaterale supraalimentării.
Aici vorbim de educație și toți ar trebui să facem ceva pentru ca prin media să nu mai apară mese pantagruelice și îndopați care să se laude că sunt capabili să mănânce un lighean de chiftele la o masă. Dacă o să ne uităm peste gard, la unguri, și mai încolo la austrieci, la francezi, dar și olandezi sau la nemți n-o să găsim atâția obezi ca în România. Vom găsi însă în America, unde cultul falsei abundențe îi trimite pe americani direct la spital. Reînvierea conceptului “mănâncă tot din farfurie” cu subsidiarele “mănâncă tot sau te bat” sau “cine nu papă bătăturică, nu papă nici ochișor” ar trebui reînviate rapid.
Astăzi, Gică Contra vă urează să aveți pe masă sandvișuri cu aer cald și salată din bobițe de rouă.
CITIȚI ȘI: Gică Contra: Indicele economic românesc covrigul cu semințe (oficiuldestiri.ro)
