Să te crucești cu sticla de bere în mână, nu alta. România este pe locul 4 la cantitatea de bere băută pe burtă de cetățean, și dacă nu punem la socoteală bătrânii bolnavii și copii s-ar putea să mai urcăm un loc. România asigură 1% din consumul mondial de lichid gălbui, ceea ce nu e rău.
Marii producători de bere s-au înghesuit să scoată pe piață bere ieftină
Dacă în Belgia, Germania, Franța se bea bere artizanală și bere cu gust de fructe sau eu știu de mai ce, la români berea ține loc de apă. Ai, n-ai treabă, bei bere. Când ești vesel, bei bere. Când ești supărat, bei bere. Când îți naște nevasta, bei bere. Când fată purceaua, dă-i cu bere.
La parastas bei bere. La bucurie bei bere. La supărare iți bați vecinul și bei bere după. Dacă pe vremea împușcatului românii beau bere la sticlă de 1 L, dar mai ales la sticlă de jumate, o dată cu intrarea pe piață a marilor consorții producătoare de bere a început comercializarea berii la plastic, în special la pet-uri de 2 L, făcută din ingrediente artificiale, la care ficatul tău face spume de nervi. Prin anii ’90 nici o petrecere nu se făcea fără bere la plastic. Odată ce vremurile s-au schimbat, producătorii au înțeles că berea la plastic este semn de sărăcie și de gherțoială, așa că au început să dezvolte producția de bere la sticlă, în special de 0,50 L și 0,75 L.
“Ponderea PET-ului în totalul vânzărilor de bere a ajuns anul trecut la 37,4%, cel mai scăzut nivel din 2006 şi până astăzi, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Asociaţia Berarii României, care reuneşte principalii producători de bere şi materii prime din sectorul berii.” spune Ziarul Financiar.
Viața proastă de pe vremea lui Ceaușescu era doar pentru cei care nu știau să se descurce, cum porcii creșteau la liber în gospodării și mâncare se găsea la negru și prin sate cu duiumul, viața era proastă doar pentru fraieri, asa că românii au dat de gustul străinătății și au crezut că dacă beau bere Tuborg, Peroni, Stella Artois sau alte mărci consacrate, automat li se umflă ego-ul ca proverbiala burtă de bere. Mărcile noastre autohtone: Timișoreana, Albacher, Azuga, Bucegi au cam tras trenul pet-ului pe dreapta, pentru că de, obrazul subțire cu Corona se ține. Apropo, n-am văzut niciodată Corona la pet. Și uite așa, ca în poveste, românii au revenit la tradiționala sticlă îmbătându-se și lăsănd mormane de sticle goale pe unde apucă. De testat, am testat câteva sortimente de bere atât la sticlă, cât și varianta lor la pet. Diferența este egală cu 0. Ce plătești e fița, nu conținutul. În plus, pet-urile sunt mai ușor și mult mai simplu de gestionat.
La sticlă plătești transportul și plătești figurile. Nu am luat aici discuție berea la doză, care nici ea nu are un statut special. Dar cum românul e snob și își cumpără BMW de pe vremea lui Decebal și Traian ca să-și umfle mușchii motorizați la el în sat și își asortează trening-ul la pantofi, nu te poți aștepta la o gândire selectivă.
“Sticla a ajuns să reprezinte anul trecut 32,8% din vânzări, în timp ce doza reprezintă 26,4%. Cu toate că eforturile berarilor s-au îndreptat mult în ultimii ani şi către draft, acest tip de ambalaj continuă să reprezinte o parte foarte mică din consum, de 3,4% anul trecut.” Confom Ziarul Financiar.
Și pentru că tot am vorbit de diverse ambalaje, hai să vedem și de ce cârciumarii preferă berea la draft. Motivul este unul singur, în berea la draft poți să pui apă. Și cu asta, Gică Contra vă urează să aveți arbori de bere și sâmburi de fructele rațiunii.
CITIȚI ȘI: Gică Contra: “Premiera filmului Nasty a fost un triumf” (oficiuldestiri.ro)
