Românii nu au fost, nu sunt și nu vor fi niciodată în topul popoarelor care conduc Europa. Mă doare mușchiul cardiac să o spun şi mă doare sufletul să văd cum popoare de rang mai mic aleargă pe lângă noi și ne fac cu mâna.
O Românie tacută şi liniştită aşa cum o doreşte Preşedintele
Să taci, accepți și să plătești sunt cele trei comandamente pe care absolut toate guvernele și-au așezat târtița la Palatul Victoria și le-au dorit îndeplinite. O Românie liniștită este visul președintelui Iohannis, și sub a cărui domnie România și-a triplat datoria externă. O domnie în care românii au fost înșelați, umiliți, înfrânți.
Dumnezeu nu mai e de mult român
Un banc cu mult miez spune așa: Sfântul Petru îi spune lui Dumnezeu: „Doamne, Tu Îi iubești pe români, le-ai dat pământul roditor, le-ai dat ape pline de pești, le-ai dat livezi cu fructe, le-ai dat bogății, pământ, de toate cât să trăiască liniștiți o mie de ani, e clar că românii îți sunt la inimă.” La care Dumnezeu îi răspunde: „Nu, Petre, stai să vezi ce conducători le dau”.
Prin anii ’90 şuvoaie de români se revărsau spre Palatul Victoria, urlând din toți bojocii: „Nu ne vindem țara!”. Se ieşea în stradă dacă se stingea lumina, dacă se oprea apa, dacă bâzâiau prea tare albinele şi nu puteai să dormi. Una-două, românii erau în stradă, de la „Jos Iliescu” la ” Vrem pâine proaspătă în Berceni”, pancartele erau pline de tot felul de oftaturi sociale.
Românii au dat măsura „şmecheriei”
Acum, când țara se apropie vertiginos de 200 de miliarde de euro datorii, când măruntaiele pământului doldora de aur, minereuri și alte alea, date pe nimic, genereaza profit care fuge râzând pe alte meleaguri, când va trebui să plătim miliarde de euro românului Timiș pentru faptul că nu l-am lăsat să scoată aur și metale rare din pământul țării, faptul că petrolul şi gazul românesc și-au trecut Viena ca reședință pe buletin, dovedeşte încă o dată cât de „şmekeri” suntem.
Românii stau la căldurică, aia puțină câtă e, și se uită la Las Fierbinți, râzând cu gura la urechi de toate tâmpeniile spuse acolo.
În momentele grele din punct de vedere social, toate popoarele au ieșit în stradă. În Germania, protest, în Franța nu mai zic, Spania, Italia și celelalte națiuni care au dovedit, cu secolele istoriei, că au ceva în pantaloni și știu și ce să facă cu acel ceva, au transformat strada în tribună. La noi protestele se transformă în chermeze, iar protestatarii dansează brașoveanca, așa cum s-a întâmplat pe timpul lui Boc. Ăștia suntem, ăștia defilăm. Marcel Ciolacu, care mie nu-mi place, nici să-mi dea covrigi pe gratis, are dreptate. Nu poate plăti el pentru ce au dărâmat alții.
Cine driblează puşcăria
Cu toate acestea, în afară de fostul Premier Năstase, care a văzut pentru câțiva ani cum răsare soarele printre gratii, niciunul din cei de la vârf nu a fost cazat la unitățile de confort sporit de la Rahova, Jilava sau Poarta Mare. Niciun politician dintre cei care au spintecat România și au vândut organele în oborul mondial n-a avut plăcerea să fie dus de gardian la vorbitor. Elena Udrea plătește niște păcate care nu sunt ale ei, ci ale celor care au împins-o, și ea e un exemplu minor.
România pe primul loc la exportul de români
Românii sunt balcanici și dedați giumbușlugurilor ieftine, așa că lasă pe mâna altora mai vrednici, vorbitori de limbi venetice, gestionarea resurselor naturale, pe care Dumnezeu le-a scăpat din belșug din căruță pe pământul lor. Vrem în lumea bună a Europei, dar n-avem cu cine.
Faptul că aproape 6 milioane de români au ales să muncească pe alte meleaguri este cel mai bun exemplu că nu suntem capabili să ne unim, să facem legea noastră, la noi acasă. Din când în când, mai scoate capul George Simion și mai perie puțin pantofii demnității naționale, în speranța că va mai ciuguli un vot, două, și își va propulsa candidații întru prosperitate personală.
Liderul mesianic nu are nici macar certificat de naştere
România nu a zămislit încă liderul mesianic, care să-i facă pe români să înțeleagă că puterea nu este a lor, ci a acelora care îi conduc, doar că ei trebuie să aibă grijă atunci când pun ștampila, ca cel pe care îl aleg să le fie cioban să fie și Alesul. În loc să ne învrăjbim și să ne dăm la gioale, ca la fotbal în curtea școlii, mai bine am pune mâna de la mână, ochi de la ochi și gură de la gură, să-l ajutăm pe cel care nu are, să-l învățăm pe cel care nu știe și să-l iubim pe cel care plânge în singurătate. Numai uniți putem scoate din noroi carul cu roți pătrate și putem merge mai departe chiar cu mâinile murdare de pământul din care am ieșit și din care toți ne vom întoarce.
Astăzi, Gică Contra vă ureză să aveți silozuri pline de înțelepciune şi geamantane pline de viață.
CITIȚI ȘI: GICĂ CONTRA: Cine deține de fapt Ardealul. Ia ghici (oficiuldestiri.ro)