În 34 de ani, câți au trecut de când furiosul popor a mătrășit cuplul de dictatori-patrioți, grabnic împușcați la Târgoviște, numărul nașterilor, în țara în care procesul tehnologic al făcutului de copii e atât de iubit, sau înjumătățit, de la 355.000 de degustători de suzetă, care au deschis ocopiichii după lovitura de stat din decembrie 89, la 155.000 de puiuți de om născuți anul trecut. Dacă mai punem la socoteală și faptul că vârsta mamelor a crescut de la 22 spre 28 de ani și scădem din aritmetică asta demografică mamele rrome și cele minore, care se joacă cu ce nu trebuie și rămân gravide cu frecvența cu care ia like-uri Florin Salam pe Tik Tok, scăderea natalității devine alarmantă.
În diaspora se nasc mai mulți copii decât în țară
Și ca mierea subiectului să fie și mai amară să spunem și asta: în diaspora se nasc mai mulți copii decât în țara de baștină, motivele fiind mai multe decât cartofii în galantarul unui supermarket. Distinșii domni guvernanți ar trebui să se gândească de 100 de ori ce trebuie făcut pentru că acest fenomen de erodare demografică să fie stopat. Principalul motiv al faptului că tinerii refuză să mai facă copii iepurește este scăderea vertiginoasă a nivelului de trai, în special la țară, unde după căderea întunericului și în lipsa serialului Las Fierbinți și a telenovelelor de pe Kanal D, țăranii își foloseau timpul liber pentru a hâțâna patul. Rezultatul se vedea în ogradă, care se umplea de copii și de orătănii. Copiii se creșteau unul pe altul, hăinuțele treceau de la cel mare la cel mic, cei mai mărișori mai puneau umărul la treburile gospodărești și uneori, dar rar, ajungeau la facultăți prin orașele mari. Odată cu emanciparea culturală, poporul adorator de teniși chinezești cu care se juca fotbal pe maidanul sătesc, a descoperit că pe lumea asta nu se poate trăi fără manele, fără Coca Cola și BMW vechi, fără shaorma și fără alte simboluri culturale ale orășenizării forțate. Pe vremea când eram angajat la Teatrul din Reșița, tovarășul șef de la partid a găsit o modalitate inedită de creșterea natalității locale. Locomotivele trenurilor care treceau la ora 5:00 dimineața prin cartierul Găvândari șuierau de mama focului, pentru că așa era ordinul de la partid. Treziți la 5:00 dimineața, locuitorii cartierului muncitoresc se apucau gospodărește de coțăială matinală, crescând astfel în mod productiv natalitatea județului. Un alt motiv ce duce la reducerea drastică a numărului de nașteri din România este emanciparea socială, atât la țară cât și la oraș.
Nu mai este de bonton să faci copii, cât pentru o echipă de handbal. Unul sau doi fiind suficienți. Mamele încep să se sclifosească că vor carieră și vor în Parlament, ca Alina Gorghiu, nu să stea să spele scutece, să facă de mâncare și să crească plozi. Vârsta de făcut pui omenești de naționalitate română a crescut de la 22 de ani la 28,5, ca o consecință firească a condițiilor de trai din România. Este de băgat în sacoșa motivelor și faptul că sistemul medical este din ce în ce mai degradat, iar creșterea unui copil e mai nesigură decât prezența unui suporter de la FCSB în galeria Rapidului. Un distins coleg de profesie făcea o remarcă ce mi s-a părut extrem de pertinentă. Cum singura etnie care își păstrează ritmul de producție a copiilor este etnia rromă, este de așteptat ca în câțiva ani, pentru a respecta adevărul istoric, numele România să se scrie Rromânia iar termenul cu care sunt “alintați” românii în străinătate adică “țigani” să devină o realitate. Cum mă îndoiesc că pentru creșterea demografică se găsesc soluții politice viabile, propunerea PNL ca mamele să iasă la pensie mai devreme, în funcție de câți copii au, arată că la nivel politic încă se mai gândește cu prezervativ.
Astăzi, Gică Contra vă urează să aveți banane de carton și prezervative cu leduri.
CITIȚI ȘI: Gică Contra: “Avionul “mic” al președintelui Iohannis” (oficiuldestiri.ro)
