Ghidul AIR SCHENGEN pentru pasagerii din aeroporturi. Sau cum vom călători cu avionul din 31 martie. Reamintim că 31 martie 2024 este data la care România, respectiv românii, vor intra oficial în Spațiul Schengen aerian.
După trei ani de așteptări la „poarta” Schengen, pasagerii vor merge direct la porțile de îmbarcare, fără să se mai oprească la controlul Poliției de Frontieră.
Rămâne însă valabil controlul de securitate, pentru orice cursă cu avionul, indiferent că este internă, internațională, Schengen sau non Schengen.
Regulile privind prezentarea la aeroport – de regulă cu două ore înainte de plecare – este în continuare în atribuțiile autorităților naționale, chiar dacă pasagerul va petrece mai puțin timp până ajunge efectiv la poarta de îmbarcare.

„Cei care pleacă spre o destinație Schengen, nu vor mai trece prin controlul de frontieră”
Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti(CNAB) a făcut pentru Gândul un ghid al pasagerului Schengen vs. pasagerul non Schengen, explicând de ce experiența pasagerului va fi una mai simplă, după data de 31 martie.
„Vor merge în continuare la ghișeul de check-in, dacă nu și l-au făcut de acasă sau dacă au bagaje de cală de predat. Vor trece în continuare prin controlul de securitate la plecare, obligatoriu la orice cursă cu avionul – indiferent că este internă, internațională, Schengen, non Schengen.
După controlul de securitate, pasagerii pot merge direct la poarta de îmbarcare. Care este avantajul? Nu vor mai sta la coada de la Poliția de Frontieră, acolo unde puteau să aștepte, să spunem între două și până la 20 de minute în anumite perioade mai aglomerate. Pasagerii vor trebui însă să aibă asupra loc documente de identitate, pentru a putea fi identificați la îmbarcare.
Adică, nu se urcă în avion ca-n tramvai, ci prezintă cartea de îmbarcare și un document de identitate, fie că vorbim de pașaport, fie că vorbim de cartea de identitate, pentru că știm cu toții este o suprapunere destul de mare între spațiul Schengen și Uniunea Europeană. Practic, în UE se poate călători doar cu buletinul și în alte câteva state. Deci, că avem carte de identitate sau că avem pașaport, acesta va trebui prezentat la poarta de îmbarcare.”

Pasagerii Schengen vs. pasagerii non Schengen
Este important de precizat că pasagerii care vin din zona Schengen sunt debarcați din avion, ajung în terminal, iar de acolo nu mai trec prin niciun control. Cu alte cuvinte, au cale liberă până în zona de recuperare a bagajelor, dacă le-au avut, dacă nu, pot ieși liniștiți în zona publică.
La rândul lor, pasagerii non Schengen vor intra în terminal, vor trece de un control de frontieră – reamplasat într-o zonă mult mai aproape de capătul terminalului – iar după aceea vor trece și ei liber către zona publică.
Purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) susține că, dacă în 2011, pe Aeroporul Otopeni erau undeva la vreo 7 milioane de pasageri – cu cei veniți de la Băneasa, după mutarea traficului – în timp ce în anul 2024 discutăm de 15 milioane de pasageri.
România, primită după 13 ani în AIR Schengen
Consiliul Uniunii Europene a votat în unanimitate, pe 30 decembrie, primirea României și Bulgariei în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.
Potrivit deciziei UE, publicată pe 5 ianuarie, începând cu 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și dintre Bulgaria și România se elimină, în raporturile acestora cu celelalte țări membre ale spațiului de liberă circulație.
Oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) anunțaseră, la începutul lunii, că intensifică reconfigurarea terminalelor Schengen / non- Schengen, având în vedere că toți pasagerii internaționali sunt, deocamdată, pe același flux.
Potrivit reprezentanților CNAB, din totalul traficului internațional, două treimi dintre pasageri călătoresc către sau dinspre destinații aflate în spațiul Schengen.
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a înregistrat în anul 2023, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 14.698.845 pasageri, în creștere cu 16,56% față de 2022, și 128.594 mișcări de aeronave – aterizări plus decolări – în creștere cu 6,50% față de anul anterior.
Numărul total de pasageri din 2023 a ajuns, astfel, foarte aproape de cel maxim, înregistrat în anul 2019 (14.729.894 pasageri).
Ursula von der Leyen: „Decizia, un moment istoric pentru Bulgaria și România”
Consiliul Uniunii Europene a votat în unanimitate primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.
Comisia Europeană a salutat decizia luată în unanimitate de Consiliu, de a primi România și Bulgaria în spațiul Schengen, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime în martie 2024, au transmis reprezentanții instituției prin intermediul unui comunicat de presă.
Reprezentanții CE consideră că aderarea celor două țări va stimula călătoriile, comerțul și turismul și va consolida și mai mult piața internă.
„Decizia de astăzi marchează un moment istoric pentru Bulgaria și România. Este o zi de mare mândrie pentru cetățenii români și bulgari. Începând cu luna martie, vor putea să traverseze liber frontierele maritime și aeriene interne, fără a se supune controalelor la frontiere.
Este un pas major înainte pentru cele două țări și pentru spațiul Schengen, în ansamblul său. Adresez felicitările mele Bulgariei și României: această mare realizare a fost posibilă grație eforturilor, angajamentului și perseverenței de care ați dat dovadă. Datorită dumneavoastră, spațiul Schengen va deveni și mai puternic, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a declarat președintele CE, Ursula von der Leyen.
Discuțiile privind o altă decizie de a elimina controalele la frontierele terestre vor continua în cursul anului 2024, mai anunță CE. Un spațiu Schengen extins va conferi UE, ca Uniune, mai multă putere, atât pe plan intern, cât și pe scena internațională, a precizat CE.

Klaus Iohannis spune că este în beneficiul românilor și felicită instituțiile implicate în negocieri
Președintele României a făcut și el declarații după confirmarea acordului pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen aerian și maritim.
„Decizia privind intrarea în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024 este un prim pas important pe care l-am făcut astăzi. Acest rezultat pozitiv de etapă se datorează implicării active a tuturor instituțiilor cu atribuții în materie, mai ales Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe.
Pentru finalizarea acestui proces este necesară continuarea intensă a eforturilor instituționale și diplomatice, pe care le voi susține și pe mai departe. Pasul făcut astăzi este unul în beneficiul cetățenilor români, care consolidează poziția României în rândul statelor membre, odată dobândit statutul de țară Schengen. România a fost și rămâne un furnizor de securitate, inclusiv în ceea ce privește protecția frontierelor externe ale UE”, a mai punctat președintele Iohannis.
CITIȚI ȘI:
Marcel Ciolacu, în căutarea visului american. Ce le promite românilor după vizita în SUA
România, la un pas de AIR SCHENGEN? Care sunt cele trei condiții impuse de Austria