- Avocat de succes, profesor, luptător pentru drepturi civile. Cand ați început acțiunile împotriva abuzurilor instituțiilor financiare a părut o lupta a lui David cu Goliat. Puțină lume presupunea că o să obțineti ceva. Cu toate acestea după multe eforturi ați impus reglementări care au ușurat situația financiară a celor cu împrumuturi la banci și în special a celor cu credite în franci elvețieni.
Ce anume v-a determinat să intrați în această luptă ?
G.P. Înțeleg misiunea avocatului ca o misiune de luptător pentru drepturile și libertățile omului și, mai ales, de luptător contra abuzului de putere și a înșelăciunii. Acei oameni aveau o problemă enormă, creată de un partener comercial gigantic, banca, creatoarea banilor și, deci, a puterii. Nu aveau decât conștiința nedreptății care li se făcea, prin intermediul unor contracte care, aparent, erau legale, dar la nivel de detaliu erau abuzive, înșelătoare, fiind și expresia unui comportament iresponsabil care constă în punere pe piață de produse cu defecte (așa cum a fost, de exemplu, creditul în valută și creditul cu dobânzi variabile). A fost și o provocare – oamenii au venit la mine spunând că fuseseră anterior la nenumărați avocați, care toți îi refuzaseră. Majoritatea acestor avocați le-a spus că, dacă există cineva suficient de nebun care să fie de acord să se pună cu băncile, acela este Piperea. Dar a fost și o obligație morală – știam ce li se întâmplă acelor oameni, știam cum să îi vindec (judiciar) de rănile cauzate de bănci și, deci, nu îi putea refuza. În fine, emoțional vorbim, eram – și sunt – legat de a acei oameni. Provin dintr-o familie săracă, de la țară, iar tot ce am realizat a fost prin munca mea. Nu puteam să suport să văd cum altora li se fură munca de o viață, fără să încerc să îi apăr. De altfel, în regimurile totalitare, cam asta ni se poate întâmpla tuturor: să ni se fure munca și agoniseala. Aceasta a fost, dealtfel, și motivul pentru care am luat atitudine fermă împotriva așa-zisei lupte contra plandemiei, care nu a fost altceva decât o modalitate de a introduce totalitarismul în societatea occidentală, pe ușa din dos, camuflată de crize inventate. A fost vorba de un adevărat iacobinism sanitar, care a fost, în vremea de după revoluția franceză de la 1789, o formă de totalitarism. Iacobinismul doar pare a fi fost mânat de țeluri înalte, dar iacobinismul a condus lumea către ghilotină.
Gheorghe Piperea: ,,Provin dintr-o familie săracă, de la țară, tot ce am realizat a fost munca mea, nu puteam să suport să văd cum altora li se fură munca de o viață, fără să încerc să îi apăr.’’
- Pentru un om care se implică așa de mult în probleme sociale un pas firesc este implicarea în politică. De cele mai multe ori acest pas este foarte delicat și se termină cu un eșec. În cazul dvs a fost un succes …ați fost ales membru al PE.
De ce ați ales AUR pentru intrarea in politică ?
G.P. În primul rând, pentru că este vorba de o mișcare politică pornită de la firul ierbii, de pe autostrăzi, din peluzele stadioanelor, de la proteste. Nu este ceva creat în laboratoarele fostei securități comuniste (azi auto-intititulată „intelligence” românesc). În al doilea rând, în PSD, PNL și, cu atât mai puțin, în USR, nu mă regăseam. În fine, AUR a fost singura mișcare politică serioasă care a luptat, oarecum cot la cot cu mine, contra iacobinismului sanitar din plandemie. PSD, cu care am avut relații bune anterior, a făcut atunci opoziție în genunchi, și-a arătat limitele și ipocrizia, deci nu puteam să merg alături de ei în continuare, nici măcar în lupta contra băncilor și contra colectorilor de creanțe.
E foarte important de reținut și acest aspect: spre deosebire de cei din PNL și PSD, cărora le-am pus la dispoziție legi și politici publice, AUR a fost partidul care chiar m-a luat în serios. Nu din 2023, când am decis să merg pe listele AUR pentru euro-parlamentare, ci din 2020. Între 2020 – 2023, am avut nenumărate întâlniri cu George Simion, care a fost foarte deschis și onest cu mine de fiecare data când m-a invitat în AUR.
- Având in vedere ca ați extins acțiunile dvs la toată activitatea financiară inclusiv la legislatia votată de Parlamentul Romaniei de multe ori fiind singura voce care contestă anumite reglementari care confereau băncilor o poziție de fortă în raport cu clienții.
O să continuați lupta cu reglementarile abuzive din țara noastră sau o sa va rezumați la activitatea din PE ?
G.P. Categoric, da. De observat că voi fi membru plin în comisia de afaceri interne și protecția consumatorilor (IMCO) a Parlamentului European, unde vor fi puse în discuție și vor fi subiecte de rapoarte oficiale și interpelări toate chestiunile cu care am obișnuit publicul în ultimii 14 ani: banking, protecția consumatorilor, concurență, ajutor de stat, insolvență, IMM – uri. Sunt nerebdător să iau în dezbatere noua directivă cu privire la credite. Interesant este că această directivă are dispoziții de plafonare a dobânzilor la credite, idee care a fost vehiculată de mine încă din 2018, când am scris proiecte de legi pe această temă. O asemenea lege este deja promulgată, deși trebuie să spun că, din păcate, nu se referă la bănci, ci numai la IFN – uri și colectori de creanțe, ceea ce a emasculat ideea originară. De asemenea, de-abia aștept să particip la dezbaterile privind serciviile digitale, IA și cenzura pe internet, precum și la dezvoltările (mai bine zis, la involuția) privitoare la facturile în format digital și la plățile exclusiv bancare/digitale.
- In SUA, de multă vreme, comercianții au ales sa afișeze prețuri diferite penru același produs in functie de modalitatea de plată. În cazul plății cu cardul prețul fiind mai mare cu scop sa acopere pierderile generate de comisioanele bancare.
Credeți ca este o idee bună de aplicat și in România ?
G.P. Am fost de câteva ori în SUA, am fost chiar recent, în dec 2023 și februarie 2024 în SUA și da, am văzut această practică și este cât se poate de legitimă și logică. Evident, plata cu cardul (mai ales, plata cu cardul de credit, care e un marker cultural în SUA) presupune costuri cu comisioanele bancare și cu instrumentele electronice de plată, în timp ce plățile cash nu costă nimic. Nu văd de ce în România nu ar putea fi copiat acest model, pentru că avem același tip de problemă cu costurile adiacente plăților bancare/digitale. Pentru comerciant ar putea să fie un mare avantaj să reducă prețul pentru plățile în numerar, în raport de plațile bancare/digitale, pentru că acel comerciant ar putea vinde mai mult, inclusiv – sau mai ales – în comunitățile fără bancarizare, fără acces la internet (comunități care, în România, rămăn chiar și fără curent, din când în când…).
,,Plata cu cardul (mai ales, plata cu cardul de credit, care e un marker cultural în SUA), presupune costuri cu comisioanele bancare”
- Din cunostintele dvs. ar exista vreo reglementare legală care să interzica acest lucru ?
G.P. Dreptul la plăți cash, adică în numerar fizic, este statuat chiar de CJUE, printr-o decizie din 2021. Deci, nici vorbă de interdicție a plăților cash. De aici se poate extrage și soluția că aceste diferențe de preț sunt jusitificate. Diferența de preț ar fi o modalitate de facilitare a plăților cahs, la care cetățeanul are dreptul, deci nicidecum ceva ilegal. În plus, ar putea fi o bună tehnică de marketing, de sporire a volumului de vânzări.
6. Ministrul actual al finanțelor , domnul Boloș și-a facut un titlu de glorie din faptul că impune reglementări cât mai restrictive în folosirea banilor cash.
Cum calificați acest lucru ? Credeți că aceste reglementari fac sens în scopul clamat de reducere a evaziunii fiscale ?
G.P. Este greșită concepția conform căreia evaziunea fiscală ar putea fi diminuată dacă toate plățile ar fi bancare/digitale. Este, de asemenea, greșit să consideri că plățile bancare/digitale sunt 100% sigure. S-a văzut cât de „sigure” sunt cu ocazia penei informatice din 19 iulie 2024. De altfel, reglementarea românească în domeniu încalcă directiva tva din 2006, motiv pentru care am sesizat CE în legătură cu această încălcare. Sesizarea a fost semnată de mine și de ceilalți 4 colegi europarlamentari de la AUR.
- Revenind la noua dvs. calitate de membru în PE…
Care este obiectivul dvs. principal pentru acest mandat ?
Vreau să „umanizez” legislația UE și să atenuez percepția negativă a românilor la adresa UE, percepție care este, de fapt, una cu adresă la birocrația de laBruxelles. De asemene, vreau să mă opun la alunecarea UE în totalitarismul de tip sovietic, la transformarea construcției juridice contractuale care (încă) este UE într-un supra-stat condus tiranic de o birocrație fără chip, dar de culoare curcubeică.
CITIȚI ȘI: Ceaușescu reales la al XIV lea Congres (oficiuldestiri.ro)
