Gestionarea deșeurilor din București este o problemă stringentă a Capitalei care, în lipsa unor factori de decizie cu aplecare către cetățean și către realitățile concrete ale orașului, face ca bucureștenii să plătească mai mult pentru niște servicii de salubritate cu ifose de europenism dar cu realizări de lumea a treia.
Gestionarea deșeurilor, deficitară de ani de zile
Gestionarea deșeurilor a făcut ca România să fie încă de dinainte de pandemia de coronavirus din 2020 ținta amenințărilor Comisiei Europene cu privire la declanșarea a multiple proceduri de infringement, din cauza neîndeplinirii normelor europene.
Mai multe din aceste amenințări au și fost puse de Bruxelles în practică, în contextul în care economia circulară, orientată către reciclarea materialelor, inclusiv a deșeurilor, este, alături de energia verde și digitalizare, unul din cei trei piloni de bază ai programului Green Deal.
Aproape ca întotdeauna când vine vorba despre înaltele standarde europene, care de multe ori s-au dovedit a fi nerealiste, și asta nu doar în cazul României, în lipsa unei viziuni clare și a unor poziții distinct exprimate din partea autorităților centrale și locale din țara noastră, cei care au de suferit sunt în cele din urmă sunt cetățenii.
Cel mai bun exemplu este cel al Capitalei, unde nu există un management integrat al deșeurilor, dar taxele de salubritate au crescut în ultimii ani, sub pretextul că primăriile de sector plătesc suplimentar companiile care se ocupă de ridicatul gunoiului pentru colectare selectivă.
Gestionarea deșeurilor și ”cruciada” colectării selective
A fost declanșată de către primarii de sectoare o adevărată ”cruciadă” a colectării selective, care implică zeci de milioane de euro cheltuiți din fonduri europene pentru pubele și containere colorate, autocompactoare (autovehicule de transport gunoi) de ultimă generație, software pentru cântărirea, monitorizarea şi controlul gunoiului, module pentru colectarea selectivă a deșeurilor, unele îngropate, altele la suprafață.
Primăriile se laudă cu colectarea deșeurilor în cât mai multe fracții și cu fel de fel de alte inițiative ”verzi” care nu fac decât să ducă la creșterea costurilor pentru cei vizați, respectiv cetățenii Capitalei.
Potrivit directivelor europene, bucureștenii care stau la bloc ar trebui ca începând din acest an, 2025, să elimine ghenele comune de gunoi de pe scara blocului și să își arunce gunoiul fracționat în containerele dedicate instalate în exterior.
Adică să coboare mai multe etaje cu gunoiul în brațe (în condițiile în care blocurile cu opt sau mai multe etaje domină peisajul Capitalei) și eventual să îl plimbe și câteva zeci de metri printre blocuri, pe străzile adiacente, pentru că nu este posibilă instalarea de containere pe fiecare stradă.
Asta în condițiile în care o groapă ecologică de gunoi în București sau în apropierea orașului nu există și sunt deja de ani de zile de notorietate scandalurile legate de gradul ridicat de poluare determinat de arderea necontrolată a gunoaielor pe terenurile virane din zonele mărginașe sau din comunele învecinate.
Cu o instalație nu se face primăvară
Abia în luna decembrie 2024, Primăria Sectorului 5 a anunțat, în premieră absolută pentru Capitală, că gunoiul de pe raza sectorului va fi ”tratat mecano-biologic în ultramoderna instalație din incinta Centrului de Management Integrat pentru Sortarea, Tratarea Mecano – Biologică și Eliminarea Deșeurilor din localitatea Vidra – județul Ilfov”.
”Cum instalația de la Vidra a fost concepută ca una integrată, deșeurile din Sectorul 5 odată intrate sunt procesate în așa fel încât acestea se separă în componente care devin materii prime pentru fabricile specializate. Toate sunt resurse prețioase care intră în economia circulară, reducând costurile pentru extracția și producerea altora.
Astfel, Primăria Sectorului 5 devine prima autoritate publică din România care a făcut posibilă tratarea mecano-biologică a întregii cantități de deșeuri produsă de cetățenii acestui sector, la fel cum se procedează în statele europene dezvoltate care acordă o importanță specială protecției mediului și sănătății populației.”, se arată în comunicatul de presă.
Dezastrul ecologic de la Vidra
Trei gropi de gunoi, pompos denumite Centru Integrat de Management al Deșeurilor – CIMD, au fost deschise în ultimii ani în București sau în Județul Ilfov, în apropierea Capitalei.
Între timp, gropile de gunoi din Glina și Chiajna au fost închise de autorități în 2019 și 2023, singura activă în acest moment fiind cea de la Vidra.
Există însă numeroase semnale publice că și groapa de gunoi de la Vidra este aproape plină și, în lipsa altui CMID în apropierea Capitalei, bucureștenii riscă efectiv să fie acoperiți de gunoaie în doar câțiva ani.
De problema gunoaielor din București se ocupă, sau ar trebui să se ocupe, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în Municipiul București (ADIGIDMB) – din care fac parte toate primăriile din Capitală.
ADIGIDMB, în parteneriat cu Consiliul Județean Ilfov, a avut în 2023 o primă inițiativă de a crea un CIMD tot în zona în care se află în prezent groapa de gunoi de la Vidra, însă, în urma opoziției puternice localnicilor, proiectul, anunțat cu surle și trâmbițe, ca un exemplu de succes al programelor realizate din fonduri europene, a fost abandonat încă înainte de a începe.
Cu atât mai puțin poate fi vorba despre un sistem ecologic de management al deșeurilor în zona București și împrejurimi, în condițiile în care autoritățile locale, incapabile să dezvolte infrastructura necesară, întorc privirea de ani buni de la dezastrul ecologic creat de unica groapă de gunoi rămasă în activitate, cea de la Vidra.
Trebuie arătat faptul că în luna iulie a anului trecut Comisia Europeană a trimis un aviz motivat României cu privire la faptul că trei depozite de deșeuri, inclusiv cel de la Vidra, de lângă București, nu respectă standardele europene, stabilite în vederea prevenirii efectelor negative asupra sănătății umane, apei, solului și aerului.
Obiective greu de îndeplinit

De menționat că trimiterea unui aviz motivat reprezintă a doua etapă a procedurii de infringement, după ce Comisia Europeană a trimis României, în noiembrie 2021, o scrisoare de punere în întârziere cu privire la incapacitatea de a crea o rețea integrată și adecvată de instalații de gestionare a deșeurilor, având în vedere cele mai bune tehnici disponibile.
Astfel, România nu a reușit să atingă obiectivul de 50% pentru 2020 privind pregătirea pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale (cum ar fi hârtia, metalul, plasticul și sticla).
Printre obiectivele de reciclare stabilite pentru diverse materiale, procentele variază de la 60% pentru sticlă, 60% pentru hârtie și carton și 50% pentru metale, la 22,5% pentru materiale plastice și 15% pentru lemn, dar multe dintre aceste obiective nu au fost atinse.
România este încă departe de îndeplinirea până în 2035 a obiectivului de reducere la maximum 10% a cantității de deșeuri municipale stocate în depozite de deșeuri, în condițiile în care în țara noastră deșeurile municipale depozitate reprezintă în prezent mai mult de 80% din deșeurile generate.
Până atunci, autoritățile locale din București aruncă toată responsabilitatea pe cetățeni, atunci când vine vorba de atingerea obiectivelor europene privind gestionarea deșeurilor.
Citește și: Reciclare haine vechi în România. Ce trebuie să facem