Ministrul Finanţelor Marcel Boloş a declarat, joi, că România urmăreşte o ţintă în discuţiile cu Comisia Europeană, ţinta pe care o urmărim e 5.5% din PIB, ceea ce înseamnă o deviaţie aproape cu 1% din programul asumat împreună cu Executivul UE.
Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB faţă de deficitul de 41,70 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022, anunţă Ministerul Finanţelor.
„Este vorba de cheltuieli cu dobânzile, avute pentru serviciul datoriei publice, de 2.6 miliarde”
Oficialul a explicat că, pentru ca această ţintă să fie atinsă, este nevoie de controlul strict al cheltuielilor, pentru a nu genera probleme cu programele de investiţii în derulare cu fonduri europene.
„Creşterea de care discutăm acum este rezultatul creşterii valorii nominale a PIB pentru ceea ce înseamnă veniturile, dar aici avem două lucruri întâmplate în septembrie. Este vorba de cheltuieli cu dobânzile, avute pentru serviciul datoriei publice, de 2.6 miliarde. Am înregistrat o lună record cu acest tip de cheltuieli.
Am avut de asemenea plăţile pentru compensarea facturilor la energie, care au fost alte 2.6 miliarde de lei. În plus, creşterile prezentate sunt creşteri faţă de perioada precedentă a anului trecut. Iar noi când discutăm ritmul de încasări de la o lună la alta, am avut scădere a ritmului cu 7.5 miliarde de lei”, a afirmat Marcel Boloş, joi la Digi 24, referitor la cheltuielile curente din bugetul de stat.
Chestionat ce va face ţara noastră cu deficitul bugetar şi care mai sunt posibilităţile de economisire, dincolo de noua ordonanţă pentru reducerea cheltuielilor, ministrul de Finanţe a preciaat că insitutţia pe care o conduce are în vedere o ţintă de deficit de 5,5% din PIB, luclru care implică un control mai riguros al cheltuielilor.
„Într-adevăr, avem un angajament faţă de Comisie de 4.4% din PIB prevăzut în Programul de Convergenţă care înseamnă circa 70 de miliarde de lei pentru deficitul bugetar. Noi în discuţiile cu Comisia Europeană, ţinta pe care o urmărim e 5.5% din PIB, ceea ce înseamnă o deviaţie aproape cu 1% din programul asumat împreună cu Executivul UE. De aceea, pentru ca această ţintă să fie atinsă e nevoie de controlul strict al cheltuielilor, pentru a nu genera probleme cu programele de investiţii în derulare cu fonduri europene”, a explicat Boloş.
„ANAF poate să colecteze în limita a ceea ce declară agenţii economici”
El a mai spus, referitor la rtimul de colectare al Adminsitraţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) că încasările sunt mari, însă problema este la zonele de optimizare fiscală care trebuie eliminate, iar acest lucru va fi făcut după promulgarea noii ordonanţe.
„Din punctul acesta de vedere, avem grad de încasare destul de mare. În acelaşi timp, sunt zone de optimizare fiscală, pe care noi încercăm, prin legea care sperăm să fie promulgată curând, să eliminăm astfel de zone de optimizare fiscală şi să se vadă în încasări.
Ritmul de creştere economică avut la început de an, de 4.2% din PIB, iar acum realitatea pe care o avem în faţă şi încetinirea ritmului de creştere economică se vede mai apoi în încasările la buget. Sigur, nu e uşor de gestionat acum 3.56% din PIB şi ţinta asumată de 4.4% dă serioase bătăi de cap pentru controlul cheltuielilor publice”, a mai spus Marcel Boloş.
CITIȚI ȘI:
Comments 0