Garda de Mediu se confruntă cu riscul unui colaps funcțional care ar putea avea efecte grave și ireversibile asupra sănătății publice, mediului și siguranței naționale, avertizează Sindicatul Național al Gărzii de Mediu într-o scrisoare deschisă adresată autorităților.
Garda de Mediu riscă un colaps funcțional. Consecințe grave pentru sănătatea publică, avertizează sindicaliștii
Garda de Mediu se află într-o situație critică și riscă să intre într-un colaps funcțional, avertizează Sindicatul Național al Gărzii de Mediu (SNGM) într-o scrisoare deschisă transmisă autorităților. Potrivit sindicaliștilor, degradarea capacității operaționale a instituției poate genera efecte grave și ireversibile asupra sănătății publice, protecției mediului și chiar asupra siguranței naționale.
Aceștia atrag atenția că subfinanțarea, lipsa de personal și blocajele administrative afectează grav activitatea Gărzii de Mediu, instituție-cheie în aplicarea legislației de mediu și prevenirea poluării la nivel național.
Sindicaliștii semnalează că instituția se confruntă cu o subfinanțare cronică, iar comisarii sunt trimiși pe teren fără echipamente adecvate, fără acces la pregătire profesională continuă și fără un statut profesional clar. În plus, aceștia susțin că nivelul actual de salarizare este necorespunzător în raport cu volumul, complexitatea și riscurile activității desfășurate.
De interes și: Sindicaliștii din Educație cer Președintelui Nicușor Dan să nu promulge Legea fiscal-bugetară
Sindicaliștii din Garda de Mediu avertizează că sănătatea mediului în România reprezintă o problemă de siguranță națională, cu o creștere anuală de 7% a infracționalității de mediu, de aproape trei ori mai rapidă decât PIB-ul mondial.
„Sănătatea mediului este astăzi în România o problemă de siguranţă naţională. Infracţionalitatea de mediu creşte cu circa 7% anual, adică de aproape trei ori mai repede decât PIB-ul mondial. România nu face excepţie! În timp ce poluatorii, traficanţii de deşeuri ilegale, infractorii de mediu au mijloace tot mai sofisticate pentru a face şi acoperi infracţiunile la adresa mediului, noi, comisarii GNM, avem obligaţii tot mai mari şi drepturi tot mai mici”, susțin sindicaliștii.
Sindicaliștii afirmă că, potrivit legii, Garda Națională de Mediu are responsabilități cruciale în prevenirea și combaterea poluării, gestionarea deșeurilor ilegale, protejarea habitatelor naturale, prevenirea incendiilor de vegetație și a exploatărilor ilegale, toate pentru protecția mediului și sănătății publice.
Totuși, realitatea este alarmantă: România are un comisar GNM la 45.000 de locuitori, în timp ce în alte țări europene raportul este de 1 la 5.000-10.000. Mai puțin de 500 de comisari trebuie să supravegheze peste 250.000 km², în condițiile unei infracționalități de mediu în creștere.
Sindicatul GNM consideră că salariile actuale nu reflectă volumul, complexitatea și riscurile activității, iar posturile nu mai sunt atractive pentru profesioniști. În plus, stresul fizic și psihic cauzat de această muncă duce la o plecare constantă a angajaților din sistem.
De interes și: Protest masiv la Parlament: Sindicaliștii din Educație și Sănătate denunță măsurile fiscale anunțate de Guvern
Comisarii de Mediu cer condiții mai bune de muncă și protecție adecvată în fața riscurilor profesionale
Comisarii de mediu avertizează că sunt încărcați cu misiuni tot mai complexe și specializate, fără a primi sprijin adecvat, cum ar fi suport juridic, logistic sau psihologic. În plus, reducerea sporurilor pentru condiții vătămătoare le afectează demnitatea profesională și siguranța financiară. Ei subliniază că, în îndeplinirea atribuțiilor legale, sunt expuși la medii extrem de periculoase, cum ar fi gropi de gunoi, instalații chimice și depozite de deșeuri contaminate.
„Suntem tot mai încărcaţi cu misiuni tot mai specializate, inclusiv din zona de activitate a altor instituţii, fără a primi instrumente de acţiune pe măsură. Lipsiţi de suport juridic, de suport logistic adecvat şi de suport psihologic, acum suntem pe lista tăierilor sporurilor pentru condiţii vătămătoare. Pentru comisarii de mediu, reducerea sporurilor pentru condiţii vătămătoare înseamnă un atentat la demnitatea profesională, la minima siguranţă fizică şi financiară.
Conform responsabilităţilor legale pe care le avem, noi, comisarii de mediu, exercităm controale în medii profund toxice: gropi de gunoi, instalaţii industriale chimice, depozite de deşeuri medicale contaminate, incineratoare de deşeuri, staţii de epurare, fabrici de ciment, rafinării”, se specifică în comunicat.
Potrivit unui raport realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii-INCDPM „Alexandru Darabont” din București, comisarii GNM lucrează în condiții ce presupun expunerea frecventă la factori de risc biologici și chimici, cu potențial ridicat de a afecta sănătatea, ceea ce justifică acordarea unui spor pentru condiții vătămătoare.
„Nu avem un serviciu de permanenţă clar reglementat. Avem nevoie de un statut al comisarului GNM care să nu mai lase loc de ambiguităţi privind misiunea noastră profesională. Munca noastră e una de linia întâi, plină de responsabilităţi, dar şi plină de pericole. Apărarea mediului nu poate fi făcută la «fără frecvenţă»”, avertizează sindicaliştii.
De interes și: Sindicatele din învățământ critică măsurile guvernamentale: „haotice și iresponsabile”
În acest context, organizația cere autorităților să renunțe la tăierile sporurilor pentru condiții vătămătoare, să reglementeze serviciul de permanență, să adopte un statut profesional clar pentru comisarii de mediu și să mărească numărul posturilor pentru a atinge un raport corespunzător comisari/locuitori, conform standardelor europene.
De asemenea, sindicaliștii solicită dotarea adecvată a comisarilor cu echipamente de protecție, alinierea salariilor la nivelul responsabilităților și riscurilor specifice, comparativ cu alte instituții cu atribuții de control, și implementarea unui sistem continuu de formare profesională, adaptat noilor provocări din domeniul mediului.
