Furtul tezaurului dacic din Olanda scoate la iveală deficiențe grave în gestionarea și protecția patrimoniului național, potrivit raportului întocmit de Corpul de control al prim-ministrului. Documentul evidențiază nereguli administrative, lipsa măsurilor de securitate și o organizare deficitară la nivelul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), responsabil de împrumutul pieselor către Muzeul Drents din Assen.
Rezultatele investigației au fost înaintate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Lanț de neglijențe și întrebări fără răspuns
Una dintre principalele probleme identificate este faptul că expoziția din Olanda a fost organizată fără avizul Consiliului de Administrație al MNIR, ceea ce încalcă regulamentul intern al instituției. Memorandumul de colaborare cu Muzeul Drents a fost semnat fără o analiză riguroasă, ridicând suspiciuni privind transparența decizională.
De asemenea, raportul arată că reevaluarea pieselor de tezaur nu a fost efectuată conform normelor legale. De exemplu, Coiful de la Poiana Coțofenești nu a mai fost reevaluat de peste 14 ani, iar două brățări dacice de aur provenite de la Sarmizegetusa Regia nu au fost evaluate timp de 12 ani, deși legea impune o verificare la fiecare 10 ani. Această neglijență ar putea duce la pierderea unor despăgubiri importante în cazul în care obiectele nu sunt recuperate.

Furtul tezaurului dacic: Deficiențe majore de securitate
Raportul Guvernului evidențiază și deficiențe majore în asigurarea securității bunurilor de patrimoniu. Printre problemele semnalate se numără:
- Lipsa unor specialiști care să verifice măsurile de protecție propuse de partenerii externi înaintea împrumutului pieselor;
- Absența pazei specializate 24/24, în condițiile în care Muzeul Drents nu avea un sistem de securitate adecvat pentru astfel de artefacte;
- Nicio echipă desemnată pentru evaluarea riscurilor și verificarea protecției antiefracție.
Spre deosebire de expozițiile organizate la Madrid și Roma, unde măsurile de securitate au fost mult mai stricte, expoziția din Olanda a fost tratată cu superficialitate, iar lipsa unei supravegheri constante a facilitat furtul.

Suspecții au fost reținuți, dar artefactele lipsesc
Poliția olandeză a primit sute de ponturi privind furtul tezaurului dacic și a reținut deja trei suspecți, însă piesele dispărute nu au fost încă recuperate. Într-un gest extrem, autoritățile olandeze au publicat fotografiile și numele suspecților, sperând că acest lucru va ajuta la găsirea artefactelor.
Detectivul de artă Arthur Brand a avertizat că există un risc de 50% ca hoții să fi topit deja piesele de aur, dar faptul că poliția a acționat rapid îi oferă o rază de speranță. Totuși, refuzul suspecților de a coopera cu anchetatorii alimentează temerile că obiectele de patrimoniu ar putea fi pierdute definitiv.
Furtul tezaurului dacic din Olanda nu este doar un incident izolat, ci un semnal de alarmă privind lipsa de responsabilitate în protejarea patrimoniului național. Neconformitățile grave descoperite în raportul Corpului de control pun sub semnul întrebării modul în care România gestionează bunurile de valoare inestimabilă și ridică necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenirea unor astfel de tragedii în viitor.