François Bayrou e noul premier al Franței, el fiind cel care se consideră „un om de la țară”, potrivit presei franceze. Președintele Macron a ales „din nou un apropiat de-al său”, după cum adaugă tot presa franceză.
Bayrou, în vârstă de 73 de ani, a fost numit noul prim-ministru după ce guvernul lui Michel Barnier a fost răsturnat de un vot de neîncredere la 4 decembrie. François Bayrou, un centrist și un aliat loial al președintelui Emmanuel Macron, a fost numit vineri după-amiază noul prim-ministru al Franței.
nunțul a fost făcut după ce liderul francez și Bayrou au discutat timp de aproape două ore la Palatul Elysée, vineri dimineață.
Liderul Partidului Mișcarea Democratică (MoDem) este oarecum popular chiar și în rândul unor deputați de extremă dreapta din Raliul Național (RN), dar nu are încă un sprijin unanim din partea membrilor altor partid.
„Dacă această ipoteză (François Bayrou) se confirmă, îi vom da o șansă, așa cum am făcut cu Michel Barnier”, a declarat Philippe Ballard, un deputat de extremă dreapta. Cu toate acestea, partidul de stânga dură Franța Neclintită (LFI) a declarat că va propune un vot de neîncredere împotriva noului ales al lui Macron.
Va „îndrepta” François Bayrou situația economică?
Fostul prim-ministru Michel Barnier a fost înlăturat în urma unui vot de neîncredere în parlament, la 4 decembrie, după ce a încercat să forțeze adoptarea planului de buget al asigurărilor sociale pentru anul viitor fără un vot al deputaților.
Mulți se întreabă dacă va „îndrepta” François Bayrou situația economică a țării. Aceasta deoarece sectoarele bancar şi de călătorii au înregistrat creşteri de peste 2%, în timp ce acţiunile din sectorul petrolului şi gazelor naturale au scăzut cu 0,35%.
În Franţa, indicele CAC 40 a urcat cu 0,4%, în pofida volatilităţii politice, după ce guvernul premierului Michel Barnier a fost demis printr-un vot de neîncredere.
Economistul Gilles Moec de la Axa a declarat că pieţele sunt relativ liniştite, deoarece nu există riscul unui blocaj bugetar, partidele care au votat împotriva guvernului asigurând că vor susţine un buget temporar. În Marea Britanie, autoritatea de reglementare a concurenţei a aprobat condiţionat fuziunea între Vodafone şi Three, iar acţiunile Vodafone au cresccut cu 2,5%, conform știrileprotv.ro.
Prima sarcină a noului prim-ministru
De când Macron a convocat alegeri anticipate neconcludente în iunie, parlamentul francez a fost împărțit între trei grupuri fără majoritate absolută. O alianță de stânga a luat cel mai mare număr de voturi, dar nu a ajuns la majoritatea absolută; Gruparea centristă a lui Macron a suferit pierderi, dar este încă în picioare; iar Raliul Național de extremă-dreapta a câștigat locuri, dar a fost reținut de la putere prin votul tactic din stânga și centru.
Aceste diviziuni rămân și prima sarcină a noului prim-ministru este să numească un guvern care poate colabora cu parlamentul pentru a adopta un buget complet pentru 2025.
Thomas Cazeneuve, un deputat centrist din partidul lui Macron, l-a descris pe Bayrou drept un politician cu experiență, care are „arta compromisului”. Gabriel Attal, fostul prim-ministru care conduce în prezent partidul lui Macron în parlament, a spus despre Bayrou: „Într-un moment atât de dificil pentru Franța, știu că are calitățile să apere interesul național și să construiască stabilitatea crucială pe care și-o dorește poporul francez”.
„Mingea este în terenul lui François Bayrou”
Jordan Bardella, președintele partidului de extremă dreaptă, anti-imigrație, Mitingul Național al lui Marine Le Pen, a declarat că partidul său nu va susține imediat un vot de cenzură în noul guvern. Dar el a spus: „Acest nou premier trebuie să înțeleagă că nu are majoritate în parlament”. Bardella a spus că partidul său mai are „linii roșii” la buget și noul premier trebuie să discute cu toate grupurile politice. „Mingea este în terenul lui François Bayrou”, a spus el, potrivit The Guardian.
Bayrou, un veteran politic, a ridicat probleme de ambele părți: atât în stânga – care spune că va continua politicile lui Macron, cât și în dreapta, unde personal este antipatic în cercurile influentului fost președinte Nicolas Sarkozy, împotriva căruia a candidat în cursa prezidențială din 2007.
Politicienii de stânga au criticat anterior alegerea lui Bayrou, spunând că numirea lui ar însemna „continuitate” pentru Macron și nu au respectat rezultatul alegerilor anticipate în care alianța de stânga a câștigat cel mai mare număr de voturi, chiar dacă nu a ajuns la majoritate.
Citiți și: Câți români trăiesc în Franța și ce profesii au
