Fragmente de rocă lunară la București? Sună SF, dar e cât se poate adevărat. Aceste fragmente, plus alte „lucruri” extrem de interesante pot fi văzute la Muzeul Naţional de Istorie a României.
Tronul reginei Elisabeta, Biblia lui Şerban Cantacuzino, vioara lui George Enescu, fragmente de rocă lunară, cea mai mică bancnotă din lume, dar şi alte artefacte de mare valoare pot fi admirate, din 20 iunie, în cadrul unei expoziţii temporare, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).
Expoziţia „Capodopere din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României”, care este deschisă în perioada iunie-septembrie, doreşte să arate diversitatea şi valoarea exponatelor din patrimoniul instituţiei în contextul în care, clădirea muzeului fiind „în proces de ‘restaurare’ ” de 22 de ani, acestea nu pot fi expuse permanent.
„În anul 2012 a fost lansat proiectul ‘Capodopere din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României’ prin intermediul căruia au fost prezentate – fie în format „clasic”, în micro-expoziţiile din cadrul „Exponatului lunii”, fie cu ajutorul platformei on-line capodopere2019.ro – o serie de artefacte de valoare excepţională aflate în colecţiile noastre”, transmite MNIR.
Preşedintele american Richard Nixon a donat celor 135 de ţări ale lumii care existau în anii 1970 şi celor 50 de state americane fragmente din rocile lunare aduse pe Terra de astronauţii care au participat la misiunile Apollo 11 şi Apollo 17. Multe dintre aceste mostre sunt în prezent dispărute, relatează AFP. Pe 20 iulie 1969, astronautul american Neil Armstrong devenea primul om care punea piciorul pe Lună. Câteva săptămâni mai târziu, președintele american Richard Nixon făcea o vizită de stat la București. Cu această ocazie, Nicolae Ceaușescu a primit mai multe fragmente de rocă lunară, adunate de către astronauții americani.
Fragmente de rocă lunară la București, cu istorie zbuciumată
Unele dintre rocile lunare oferite de administraţia americană celorlalte ţări ale lumii în semn de prietenie au fost pierdute, furate sau distruse de-a lungul anilor. Lista lor a fost realizată de un fost angajat al NASA, Joseph Gutheinz, supranumit “Vânătorul de roci lunare”, şi de studenţii acestuia. La alcătuirea listei au participat şi jurnaliştii site-ului specializat în istorie spaţială collectSpace.com.
Şi alte roci au avut un destin zbuciumat. De pildă, cea oferită Irlandei a fost expusă la Observatorul Dunsink din Dublin, distrus în 1977 de un incendiu. Molozul rezultat în urma distrugerii observatorului, inclusiv preţiosul eşantion lunar, au sfârşit într-o groapă de gunoi aflată la nord de capitala irlandeză.
La București: Extraordinara diversitate şi valoare a capodoperelor din patrimoniul muzeului
Prin selecţia realizată pentru această expoziţie ‘recapitulativă’ dorim să arătăm nu numai extraordinara diversitate şi valoare a ‘capodoperelor’ din patrimoniul muzeului, ci şi bogăţia spirituală a spaţiului românesc, imaginaţia celor care au locuit aici, istoria noastră tumultoasă sau personalităţile remarcabile care şi-au lăsat amprenta asupra trecutului României”, se arată în comunicatul muzeului.
Expoziţia cuprinde şi lucrări de artă plastică.
„Gânditorul’ şi perechea sa, barilul de la Khorsabad, vasul de la Capidava (cu inscripţia „Petre”), tezaurele de la Leţcani şi Coveiu, fragmentele de frescă de la biserica Trei Ierarhi, tablouri de Luchian, Tonitza, Sava Henţia, Mişu Popp, tronul reginei Elisabeta, vioara lui George Enescu, fragmentele de rocă lunară, Biblia lui Şerban Cantacuzino sau Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon sunt doar câteva dintre ‘capodoperele’ pe care le veţi regăsi expuse. Nu lipsesc nici unele dintre cele mai rare şi mai valoroase ordine şi decoraţii, nici cea mai mare monedă bătută pe teritoriul României şi nici cea mai mică bancnotă din lume”, adaugă sursa citată.
Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, la București
În anul 2012 a fost lansat proiectul „Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României” prin intermediul căruia au fost prezentate (prin format „clasic” sau online) o serie de artefacte de valoare excepțională aflate în colecțiile muzeului. Prin selecția realizată pentru această expoziție recapitulativă, se dorește ca diversitatea și valoarea capodoperelor să fie făcute cunoscute publicului larg, fiecare artefact având propia sa istorie.
În patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României se găsesc mai multe astfel de opere (litografii, gravuri, desene), realizate de o serie de artişti străini, care vor putea fi admirate în această expoziţie: de la „palatele” lui Luigi Mayer, la „vedutele” cu oraşele şi târgurile de pe linia Dunării ale lui Erminy, personajele în costume pitoreşti surprinse de Bouquet şi Valério, locurile şi oamenii atât de minuţios „înregistraţi” de Raffet, Iaşul fermecător al lui Rey, cetăţile transilvănene ale lui Rohbrock, Bucovina cu frumuseţile ei, aşa cum ni le-a lăsat Knapp, precum şi Bucureştiul pitoresc al lui Preziosi.
Expoziţiile, disponibile publicului începând cu data de 20 iunie, pot fi vizitate de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00 (Casa de bilete se închide la ora 17.15).
Clădirea Muzeului Naţional de Istorie a României se află într-un așa-zis proces de restaurare de 22 de ani, astfel că publicul e privat de posibilitatea de a vedea mare parte din patrimoniul muzeului. Aceste expoziții oferă MNIR ocazia, parțial, de a prezenta părți importante ale colecției.
Toate artefactele din seria „Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României” au fost publicate, anual, într-un catalog de colecție, ajuns la cel de-al treisprezecelea număr. Acesta poate fi cumpărat de la casa de bilete a muzeului și online, de pe mnir.ro.
Citiți și: Grecia introduce inteligența artificială în turism. Cum funcționează mAIGreece
