Muzeul Hărților din Capitală găzduiește expoziția „Fotografii pe harta lumii. Călători români în țări străine (1890 – 1990)”. Evenimentul durează până în luna septembrie.
În cadrul expoziției, organizată în colaborare cu Asociația Renascendis, sunt prezentate imagini inedite, cu valoare documentară, provenite din peste zece fonduri ale Arhivei de Fotografie. Fotografiile arată cum călătoreau românii în Europa, Africa, Asia, Orientul Mijlociu și Îndepărtat.
Selecția de imagini reprezintă o premieră pentru expunerea și cercetarea fotografiei de voiaj, un secol de investigare a obiceiurilor de călătorie ale românilor. Expoziția cuprinde și o serie de obiecte: aparate fotografice, montaje stereoscopice, albume de fotografie, ghiduri și hărți de călătorie. Precum și suveniruri de epocă din destinațiile vizitate de călătorii români, fie ei fotografi amatori sau profesioniști.
Expoziția este deschisă în perioada iulie – septembrie 2024, la sediul din Strada Londrei nr. 39, iar programul este de miercuri până duminică, intre orele 10:00 – 18:00. Tariful de vizitare este de 10 lei preț întreg, 5 lei seniori și 2,5 lei studenți. Important: În perioada vacanței, copiii au acces gratuit.
Fotografii de călătorie ale românilor la Muzeul Hărților
În preajma anului 1900, puținii români care călătoreau în străinătate erau atrași de stațiunile balneo-climaterice austro-ungare, precum Carlsbad, sau germane, precum Baden-Baden, de strălucirea Vienei sau a orașelor de pe Coasta de Azur. În anii 1920-1940, o serie de călători români ajungea, inclusiv în interes profesional, în nordul Africii. În perioada anilor 1950-1980, majoritatea excursiilor în străinătate erau limitate la țările din spațiul socialist: U.R.S.S., R.D.G., Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria, Polonia și Bulgaria.
Materialul fotografic prezentat în expoziție oferă o imagine cuprinzătoare asupra fenomenului fotografiei de voiaj practicate de călătorii români în străinătate, acoperind aproape un secol de evoluție.
Călătorii românii aveau adesea la îndemână aparate fotografice
Dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea românii care călătoreau în străinătate se întorceau cu fotografii realizate în ateliere locale pe post de suveniruri din voiaj, începând cu primele decenii ale secolului al XX-lea, călătorii românii aveau adesea la îndemână aparate fotografice. Cu care înregistrau propriile impresii vizuale din locurile vizitate.
Dincolo de impactul vizual al documentelor fotografice, expoziția oferă pretextul unor discuții despre evoluția structurilor turismului românesc în străinătate între 1890 și 1990 și modificarea direcțiilor de sincronizare dinspre modele lumii occidentale spre limitările spațiului sovietic.
Oricine poate dona material fotografic către AdF
Arhiva de Fotografie (AdF) este o platformă dedicată cercetării și valorificării patrimoniului fotografic vechi din România, inițiată și gestionată de Asociația Renascendis. Constituită ca un proiect orientat spre comunitate și susținut de comunitate, platforma AdF se sprijină pe cinci piloni: salvare, conservare, cercetare, promovare și educație. Colecțiile AdF, cuprinzând peste 50000 de documente fotografice databile între 1848-1995, în majoritatea formatelor fizice existente (dagherotipuri, calotipii, ambrotipii, ferotipii, negative pe sticlă și film, pozitive pe hârtie etc.) și peste 300 de piese de tehnică fotografică, sunt în continuă creștere.
Datorită unui program susținut de achiziții și donații. Donațiile de material fotografic valoros primite în ultimul timp demonstrează că publicul este interesat să contribuie la salvarea și promovarea patrimoniului fotografic autohton. Oricine poate dona material fotografic către AdF, material care va fi digitalizat, cercetat și publicat online. Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Ce nu știați despre Muzeul Hărților
Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi s-a deschis pentru public în anul 2003, în urma donării către stat a colecției de hărți a familiei Daniela și Adrian Năstase. Muzeul este găzduit într-o clădire construită în anii 1920 într-un stil care combină elemente arhitecturale de inspirație gotică – arcele frânte, cu cele de inspirație mediteraneană – loggiile, ce amintesc de vilele venețiene de secol XV. Imobilul se află pe strada Londra și este inclus în patrimoniu, clasa B.
Cu ocazia deschiderii muzeului, pentru a reflecta noua utilizare a imobilului, plafoanele au fost decorate cu reprezentări inspirate din mitologie și hărți astronomice, iar vitraliile realizate cu aceeași ocazie imaginează diverse reprezentări heraldice și cartografice. Clădirea și decorația sa contribuie la crearea unei ambianțe intime și a unei atmosfere potrivite pentru studierea hărților expuse. La decorația din unele săli ale muzeului (plafoane pictate și vitralii) a lucrat o echipă de artiști între care: Benone Șuvăilă – artist vitralist, Marcel Aciocoiței, Gheorghe Butnariu, Neculai Mirodoni. Lucrările au fost realizate într-un timp record, la propunerea celui dintâi director al muzeului – artistul Octavian Penda – care a imaginat muzeul ca o gazdă primitoare a hărților, acordând astfel decorațiunile interioare la noul specific al imobilului.
Patrimoniul de la Muzeul Hărților
Muzeul are un patrimoniu constituit din peste 1000 de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX și reprezintă atât hărți ale regiunilor locuite de români și de strămoșii lor cât și ale continentelor, hărți astronomice și planuri de oraș. Din patrimoniul muzeului mai fac parte lucrări de grafică cu subiecte diverse: peisaje, portrete, vedute. Colecția principală a aparținut familiei prof. dr. Adrian Năstase; de altfel, deschiderea acestui muzeu se datorează tot eforturilor acestor generoși donatori.
De-a lungul timpului, colecției principale i s-au adăugat și alte donații de hărți și lucrări de grafică, prezente de asemenea în expunere; amintim donația Băncii Comerciale Române (BCR), a lui Ion Hidegcuti sau a profesor Ioan Ciortan, donațiile oferite de Marilena Borcescu, Liliana Sonia Sion, Uca Marinescu etc.
Consolidarea și restaurarea imobilului
În martie a.c., reprezentanții Muzeului Hărților și Cărții Vechi din București au anunțat că a fost semnat un contract de finanțare din fondul Timbrul Monumentelor Istorice și că imobilul în care activează va beneficia de lucrări de consolidarea și restaurare pentru extindere și reorganizare.
În ultimii ani, spun reprezentanții muzeului, exteriorul clădirii a început să se deterioreze. Și este nevoie de intervenții atât pentru consolidarea și restaurarea imobilului, cât și pentru extindere și reorganizare. În primă fază vor fi realizate cercetări, evaluări și propunerea unor soluții tehnic care vor fi finanțate din fondul Timbrului Monumentelor Istorice.
Citiți și: Ziua Mondială a Șahului, sărbătorită în Parcul Drumul Taberei. Povestea jocului
