Fortul 13 Jilava e pe lista UNESCO, mai precis Comitetul Patrimoniului Mondial al organizației a decis completarea Listei Indicative a României cu patru noi poziţii, printre care și fosta închisoare politică de lângă București.
Două dintre cele patru obiective istorice înscrise pe lista indicativă a României sunt Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi şi Biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeşului din Curtea de Argeş. Acestea sunt capodopere ale arhitecturii medievale din Ţara Românească şi Moldova, edificate de domnitorii Neagoe Basarab şi Vasile Lupu.
Al treilea obiectiv istoric este reprezentant de Ansamblul Regal de la Sinaia – în special castelele Peleş şi Pelişor şi grădinile care le înconjoară, construit de familia regală și dezvoltat de echipe internaţionale şi interdisciplinare de arhitecţi, artişti, meşteri, grădinari din întreaga Europă.
Fortul 13 Jilava pe lista UNESCO
Ei bine, al patrulea obiectiv se referă la mai multe închisori comuniste din România, unde au fost uciși liderii politici din perioada interbelică sau cei care se opuneau regimului dictatorial, inclusiv la țărani și muncitori.
Este vorba despre Fortul nr. 13 Jilava, Închisoarea de la Râmnicu Sărat, Închisoarea Piteşti, Fostul Penitenciar de la Făgăraş şi Fostul Penitenciar de la Sighetul Marmaţiei.
Fortul 13 Jilava se află în sudul județului Ilfov, fiind construit după planurile generalului Henri Alexis Brialmont, ca parte din Cetatea Bucureștiului, centura de apărare, cu forturi și baterii, care înconjoară inelar actuala capitală a României. A fost utilizat ca închisoare politică prima dată după răscoala din 1907, iar apoi din anul 1956, când a fost cedat Ministerului de Interne, potrivit Wikipedia.
Mareșalul Ion Antonescu, Corneliu Coposu, Mihai Antonescu, monseniorul Vladimir Ghika sau Radu Lecca sunt doar câteva dintre personalitățile care au trecut pe aici sau și-au aflat sfârșitul pe câmpul de execuție Valea Piersicilor (Valea Plângerii), de lângă fort. Ultimii deținuți care au fost închiși aici au fost cei de la Revoluția din 1989
La Fortul 13 Jilava a fost executat Antonescu
Așa cum relata în februarie a.c. oficiuldestiri.ro, la penitenciarul Jilava a fost executat mareșalul Ion Antonescu.
Răscoala din 1907: La Fortul 13 Jilava au fost aduși unii dintre țăranii arestați
Penitenciarul Jilava este aşezat în apropierea drumului naţional Bucureşti-Giurgiu, la 10 km sud de Bucureşti şi la 3 km nord-est de comuna Jilava, pe raza administrativă a comunei omonime.
La sugestia regelui Carol I, în jurul Bucureştiului a fost ridicat, între anii 1870 şi 1890, un sistem de apărare împotriva unui eventual atac otoman format din 18 forturi, fiecare dintre ele fiind prevăzut cu o baterie de artilerie. Proiectul a fost elaborat de generalul belgian Henry Alexis Brialmont (celebru arhitect militar belgian) şi de căpitanul de geniu Ioan Clucer. La vremea ei, reteaua formată din 18 forturi a costat 111,5 milioane lei aur.
Ca un fapt inedit, Generalul Brialmont a construit si forturile din jurul orașului Amsterdam și fortificațiile de la Anvers și Liege – Belgia, acestea fiind un model european. Nu mai vorbim despre faptul că, în prezent, fortificațiile de acest gen au o valoare istorică mare și potențial turistic.
După terminarea construcţiei, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit de muniţii şi garnizoană militară până în anul 1907, când la Jilava au fost aduşi o parte dintre ţăranii arestaţi. Din acel an, Jilava a fost amenajată ca închisoare militară, subordonată Statului-Major al Armatei până la 1 aprilie 1948, când a fost trecută în subordinea Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Penitenciarelor .
Fortul 13 Jilava a fost săpat până la adâncimea de 10 m
Între 23 august 1944 şi 1 aprilie 1948, Jilava a funcţionat ca închisoare militară, iar după 1 aprilie 1948 a fost trecută în subordinea Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Penitenciarelor, ca penitenciar civil. Din 1944 şi până în 1964, la Jilava şi-au executat pedeapsa deţinuţi de drept comun, bărbaţi şi femei, aflaţi în curs de judecare sau condamnaţi, deţinuţi cercetaţi sau condamnaţi pentru „infracţiuni contra securităţii” (membri ai partidelor istorice, PNŢ, PNL, PSD, legionari, spioni, „criminali de război, trădători de patrie” şi membri ai unor „organizaţii subversive anticomuniste”) .
Fortul a fost săpat până la adâncimea de 10 m, iar pământul care a rezultat în urma săpăturilor a fost folosit la ridicarea zidului împrejmuitor, pe acest zid fiind amplasate turnurile de observaţie. Intrarea în fort se făcea printr-o poartă boltită, pe frontispiciul căreia este gravat anul de înfiinţare al închisorii militare şi inscripţia „Fortul 13 Jilava”. În 1907, închisoarea avea un pavilion administrativ (180 m patrati), Cancelaria închisorii (30 m patrati), dormitorul trupei (120 m patrati) şi fortul propriu-zis cu 52 de camere.
Închisoarea-muzeu
Între timp, Fortul 13 Jilava a trecut în administrarea Consiliului Județean Ilfov și este transformat în muzeu. Guvernul a aprobat pe 28 iunie a.c., o hotărâre de guvern în acest sens, scopul fiind acela de a valorifica potențialul turistic și cultural al fostei închisori. Astăzi, o parte din fort este amenajată ca muzeu, oferind vizitatorilor o incursiune fascinantă în istoria sa complexă.
Exponatele muzeului prezintă atât rolul militar al fortului, cât și perioada sumbră a regimului comunist, oferind o imagine completă a acestui loc cu o istorie bogată și contradictorie.
Important este însă să reținem faptul că, înainte de a deveni închisoare, rolul vital al Fortului 13 Jilava s-a manifestat în capacitatea sa de a proteja Bucureștiul de atacurile inamice. Amplasarea sa strategică la sud de capitală, pe o înălțime, oferea o poziție excelentă pentru observație și tragere. Dotat cu artilerie de diferite calibre, mitraliere și puști, fortul era pregătit să respingă orice amenințare. Astfel, de-a lungul timpului a servit ca o linie de apărare impenetrabilă, contribuind la menținerea securității Bucureștiului și a locuitorilor săi.
Citiți și: Foste închisori comuniste din România, pregătite pentru patrimoniul UNESCO!
