Florica Ioniță este prima femeie parașutist brevetată după cel de-al Doilea Război Mondial și în curând împlinește 94 de ani. A fost deschizătoare de drumuri în meseria sa, a făcut acrobaţii la înălţime și a trecut de mai multe ori pe lângă moarte. Florica Ioniță are o viață de film, însă cu accente dramatice.
Florica Ioniță s-a născut pe 15 iulie 1930 la Cotmeana, în judeţul Argeş. S-a mutat împreună cu părinţii şi sora sa, viitoare stewardesă, în Cadrilater, mai întâi la Bazargic, apoi la Kaliakra şi apoi la Bucureşti.
Într-o dimineaţă, în autobuzul care o ducea la şcoală, a văzut o fată îmbrăcată în uniformă de aviaţie şi, din acel moment a ştiut ce vrea să facă în viaţă.
Fiică și soție de militari de carieră, ea s-a înscris în 1948 la Şcoala de Pilotaj pentru avioane cu motor, a absolvit cursurile teoretice cu instructorul Dumitru Domnișan care spunea că este o ”a doua Smaranda Brăescu”, dar nu a fost admisă la zbor. Tensiunea arterială a Floricăi era prea mică pentru vârsta ei (avea 17 ani) și pentru o așa meserie.
A fost de fapt un imens ghinion: s-a dovedit că medicul avea tensiometrul stricat, dar era prea târziu. Nu s-a lăsat și s-a înscris la Şcoala de Paraşutism Sportiv, pe care a absolvit-o în 1950 ca șefă de promoție; a fost descoperită de celebrul instructor Nicolae Pangică.
În 1950, Florica Ioniță și-a luat și brevetul de pilot de planor
În același an, Florica și-a luat și brevetul de pilot de planor la Iași și toate categoriile aferente, iar doi ani mai târziu devenea instructor de zbor. A absolvit Școala de Zbor cu Motor, obținând brevetul în 1951.
În 1952 a revenit la București și a fost admisă la Școala de Instructor de Zbor de la Giulești, reușind apoi să se angajeze în serviciul de trafic al aviației sportive pe Aerodromul Chitila – Giulești ”Romeo Popescu”.
Cinci ani mai târziu, după ce a reușit să execute întreaga gamă de acrobație aeriene în simplă comandă, FLORICA IONIȚĂ a participat în premieră la un miting de aviație, la Constanța: s-a aflat la manșa unui ZLIN-22 într-o formație exclusiv feminină, cu piloții Florica Bănciulescu-Slonețchi și Elisabeta Simu.
Tot atunci a executat singură un raid cu multe ”schimbări cap-compas” pe ruta București – Bilciu – București – Mizil – Rm.Sărat – Buzău – Mizil – Ploiești – Titu – Bolintin – București. Acea performanță i-a asigurat doamnei FLORICA IONIȚĂ locul mult-visat, acela de a se număra printre cele mai valoroase aviatoare ale României.
Citește și: Povestea fizicianului Oppenheimer: Știți cu adevărat cine e?
În februarie 1957, Florica Ioniță a mai realizat o performanță: a zburat cu un avion la care, în locul roților de la trenul de aterizare s-au montat schiuri! Antrenamentul cu… schiuri era foarte important pentru ca piloții să se poată orienta de sus și pe timp de iarnă și să învețe să aterizeze pe solul cu zăpadă și gheață.
Toate performanțele și rezultatele obținute (în doi ani a devenit posesoare a brevetelor de parașutist, planorist și pilot de avion!), determinarea, pasiunea, inteligența aveau să o recomande pentru un post-cheie până atunci rezervat doar bărbaților: controlor de trafic aerian. Așa a putut să fie mereu lângă avioanele ei dragi și să se dedice pasiunii de-o viață.
Când a împlinit 90 de ani, Florica Ioniță a fost sărbătorită de Dumitru Dorin Prunariu
În 2020, la împlinirea vârstei de 90 de ani, Florica Ioniță a fost sărbătorită cu mare fast, alături de prieteni și colegi de breaslă, dar și de Gen. Lt. (Rtr) Dr. Ing. Dumitru Dorin Prunariu, primul și singurul român care a zburat în spaţiul cosmic, la rândul său invitat de onoare al Galelor SENIORI DE COLECȚIE și care a afirmat atunci:
”Sunt mândru că astfel de oameni există și că reprezintă o parte importantă și interesantă a aviației române! Îi admir pe astfel de oameni care au împins Aviația Românească înainte, cu pasiune, dedicație, dragoste, iar pe doamna Ioniță, cu atât mai mult, pentru că este o femeie ajunsă la o vârstă atât de frumoasă. A făcut aviație într-o perioadă istorică dificilă, dar atașată incontestabil de aer, de cer, a performat în domeniul parașutismului, a zburat cu planorul și a fost și pilot, fiind acum un exemplu viu de pasiune și dăruire în acest domeniu”.

Florica Ioniță a fost sărbătorită tot la inițiativa Alexandrei Dobre și de către militarii Batalionului 495 Parașutiști „Căpitan Ștefan Şoverth” din Clinceni. La acea vreme comandant era Colonelul Cezar Cucoș, care a omagiat activitatea curajoasei doamne nonagenare, oferindu-i bereta bordo de paraşutist.
În semn de apreciere şi recunoştinţă, i-a înmânat Diploma de Onoare, placheta simbol și fanionul structurii militare. Au fost momente emoționante, Clinceni fiind locul–simbol în care, în urmă cu peste 75 de ani, doamna Florica Ioniță efectuase primul său zbor, la 15 iulie 1948 și realiza primul salt cu parașuta, în anul 1950.
„Bucuria de a o avea în mijlocul nostru, va rămâne unul dintre emoţionantele evenimente trăite la comanda acestui batalion” – a spus Col. Cezar Cucoș. ”Dumneaei ne-a oferit o adevărată lecţie de istorie a paraşutismului românesc, povestind cu rafinament despre situaţii şi întâmplări interesante la care a luat parte pe aerodrom, dar şi despre sentimentele sale trăite în văzduh, sub cupola de mătase. Mărturisesc că suntem impresionaţi de acurateţea cu care ne-a evocat momentele în care a cunoscut pe așii paraşutismului militar românesc, precum Smaranda Brăescu, Ştefan Şoverth sau Grigore Baştan”.
Citește și: Nadia Comăneci, în dantelă transparentă la petrecerea Oscar
În anul 2013, Florica Ioniță a fost scoasă în stradă
Viaţa de film a Floricăi Ioniţă a fost transformată, în 2013, într-o dramă similară cu ale multor români evacuați în urma unor decizii strîmbe. Si-a pierdut casa în care locuise timp de 58 de ani, fiind ameninţată că va fi evacuată în pijama, dacă nu se grăbeşte. Pentru ca amarul să fie şi mai amar, povestea evacuării s-a petrecut cu puţin timp înainte de Ziua Naţională.
În urmă cu patru ani, Florica Ioniță avea o pensie de 1900 de lei, din care plătea chiria de 1000 de lei. E un om sărac, în termenii duri ai lumii materialiste în care trăim, dar are o uriaşă bogăţie sufletească.
Mesajul ei pentru politicieni este pe măsura bogăţiei din sufletul său: „Să iubeasca poporul, ţara…Bogăţia ţării noastre, s-o evalueze pentru toată lumea, nu doar pentru ei… Să fie la rând cu toată lumea … Bogăţie sufletească, dragoste peneru aproapele tau…”