Festivalul Strada Armenească se desfășoară în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din Capitală, între 2 și 4 august. La eveniment concertează Subcarpaţi, Ladaniva, Ovidiu Lipan Ţăndărică feat. Stelu Enache şi Balkano, Paulina, Karin Band, Prima Dragoste.
Prion urmare, frumoasă Grădină Botanică din București devine, cu acest prilej, un hub multicultural în natura urbană, aducând cultura și tradițiile armenești mai aproape de publicul larg, vreme de trei zile. Ediția a VIII-a de festival are două DJ seturi, jam sessions, un târg artizanal, ateliere pentru copii, tineri și adulți, plus concerte. Festivalul a început deja azi, 2 august, de la ora 16:00, iar sâmbătă și duminică festivalul își deschide porțile începând cu ora 12:00.
O scenă mică este amplasată în pădurea de lângă zona principală a festivalului, confecționată din materiale naturale. Aici vor avea loc trei performance-uri sonore special realizate pentru această ediție.
Festivalul Strada Armenească: piese adunate din Armenia rurală şi cântece de leagăn
Vineri după-amiază, muzicienii armeni de la Karin Band au deschis evenimentul. Sâmbătă, compozitorul din Erevan, Hayk Karoyi va crea un sound performance inspirat de munca regizorului armean Serghei Parajanov, folosind discuri vechi din colecția personală.
Duminică, alte două muziciene din Armenia, Susanna Najarian şi Lilit Petrosyan, vor interpreta piese adunate din Armenia rurală şi cântece de leagăn.
Ovidiu Lipan Țăndărică, prezent și el în festival, este un artist complex, fiind unul din protagoniștii rock-ului românesc. Jumătate din viață și-a petrecut-o în exil, în Germania, întorcându-se pe meleagurile romanești după Revoluție. Întors în țară, a început să promoveze cultura muzicală românească și armânească, prin realizarea mai multor albume diferite din punct de vedere stilistic. Compozițiile sale, „Natalis”, „Margareta”, „Ave Maria”, „Tango Toledo”, au devenit piese de referință pentru genurile multi-etnice care conviețuiesc în spațiul românesc.
Festivalul include o zonă gastronomică
Copiii vor avea o zonă special dedicată, unde vor asculta basme armenești prezentate de actori păpușari. Îi mai așteaptă jongleri, baloane uriașe de săpun și alte activități.
Centrul Cultural „Teryan” din Erevan se implică de două decenii într-un demers amplu de activități pentru „păstrarea şi diseminarea valorilor culturale, literare, educative, etnografice, ştiinţifice, de cercetare şi spirituale, conservarea şi răspândirea valorilor spirituale şi culturale și dezvoltarea culturii armene”. Centrul organizează și ține cursuri de croitorie, lucru manual, broderie, ţesut de covoare și alte meşteşuguri.
Festivalul include o zonă gastronomică unde veți putea savura tot felul de delicii culinare, băuturi răcoritoare, cocktail-uri și multe altele. Atenție: gazda evenimentului, Grădina Botanică, nu permite accesul cu animale de companie.
Festivalul Strada Armenească: Programul atelierelor
Atelierele desfășurate în timpul festivalului de Centrul Cultural „Teryan”: Atelier de Broderie tradiţională din Marash şi pictură textile, principii și secrete ale broderiei din Marash; Atelier de Ceramică, cu ornamente din miniaturi armenești; Carte de colorat: „Costumul Tradiţional Armean”, prezentare de costume tradiționale din diferite regiuni din Armenia; Ateliere de colaje pornind de la imagini din filmele lui Sergei Parajanov.
De peste 20 de ani, „Centrul Cultural Teryan” din Erevan se implică într-o gamă amplă de activități pentru păstrarea și diseminarea valorilor culturale, literare, educative, etnografice, științifice, de cercetare și spirituale; promovează conservarea și răspândirea valorilor spirituale și culturale, încurajează dezvoltarea culturii armene, organizează și desfășoară cursuri de croitorie, lucru manual, broderie, țesut de covoare, precum și o serie de alte meșteșuguri.
Costumele tradiționale, ornamentele armenești, covoarele și carpetele
Centrul Cultural Teryan a fost fondat în 2002. Ideea a aparținut lui Arushan Hakobyan. Acesta și-a dorit să fondeze un centru care să servească cercetării și răspândirii moștenirii literare a lui Vahan Teryan. În primii trei ani, Centrul studia doar ceea ce era legat de faimosul poet Vahan Teryan și locul său de naștere, Javakheti. Au fost organizate vizite în Javakheti, Orenburg, Moscova, Tiflis (Tbilisi) și au fost publicate cărți. Așadar, Centrul a fost inițial creat pentru un alt scop.
Activitățile Centrului s-au diversificat atunci când Lilit Melikyan a preluat responsabilitatea organizării. Asumându-și acest rol, Lilit a înțeles că activitățile literare nu sunt îndeajuns și că ar fi mai potrivit să transforme Centrul într-un spațiu ce oferă un conținut cultural mai bogat. Când Centrul a început să cerceteze costumele tradiționale, ornamentele armenești, covoarele și carpetele, meșteșugurile în general, s-a creat o echipă care a permis ca proiectul să ia amploare; astăzi, putem să afirmăm cu certitudine că, datorită acestui proiect, atenția și afecțiunea armenilor s-au îndreptat către costumul etnic tradițional și costumul etnic stilizat.
Programul concertelor
Vineri, 2 august:
- 17:30 – Centrul Cultural Subcarpaţi & Karin Band – challenge multicultural (scena din pădure)
- 19:30 – Concert Hayk Karoyi ft. Susanna Najarian (Armenia)
- 21:00 – Concert Subcarpaţi
- 22:30 – Jam session: Subcarpaţi, Floare de Maidan, Hayk Karoyi & Karin Band
Sâmbătă, 3 august:
- 16:00 – Hayk Karoyi – Sound Performance inspirat de arta regizorului Sergei Parajanov (scena din pădure)
- 17:30 – DJ Set Miko
- 18:30 – Concert Prima dragoste (Republica Moldova)
- 20:00 – Concert Karin Band ft. Susanna Najarian (Armenia)
- 21:30 – Concert Ovidiu Lipan Ţăndărică feat. Stelu Enache şi Balkano (România)
Duminică, 4 august:
- 16:00 – Sounds of Ararat – Susanna Najarian & Lilit Petrosyan (scena din pădure)
- 17:00 – DJ Set Ligia Keşişian
- 18:00 – JINJ (Armenia)
- 19:30 – Paulina (România)
- 21:00 – Ladaniva (Armenia)
În România, diaspora armeană a avut o influență semnificativă
Uniunea Armenilor din România este o organizație non-guvernamentală din 1919, și ajuta armenii refugiați în România după Genocidul din 1915. După Revoluție, comunitatea a reînființat Uniunea, cu scopul de a păstra moștenirea culturală și spirituală a armenilor, dar și să promoveze cultura și tradițiile armene.
În România, diaspora armeană a avut o influență semnificativă asupra diversității culturale. Armenii au adus cu ei tradițiile și obiceiurile specifice, îmbogățind mozaicul cultural al țării. Contribuțiile lor în arhitectură, literatură, muzică și bucătărie sunt doar câteva exemple ale impactului lor pozitiv asupra patrimoniului cultural românesc.
