Director artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, dirijorul Cristian Măcelaru a revenit revine pe scena Sălii Palatului pe 21 și 22 septembrie 2023, de această dată la pupitrul Orchestrei Naționale a Franței, al cărei director muzical este și alături de care lucrează în prezent la înregistrarea integralei Enescu.
Primul concert a avut în program trei lucrări de referință din muzica clasică a secolului XX.
Însă vineri 22 septembrie, de la ora 20:00, pe scena Sălii Palatului a avut loc un moment cu totul deosebit în cadrul căruia, alături de Cristian Măcelaru și Orchestra Națională a Franței s-au aflat Orchestra Română de Tineret și Corul Filarmonicii George Enescu dirijat de Iosif Ion Prunner. În prima parte a fost prezentat Concertul nr. 2 în do minor pentru pian și orchestră op. 18 de Serghei Rahmaninov, alături de Kirill Gerstein la pian. În a doua parte au fost prezentate două lucrări semnate de George Enescu: Simfonia nr. 3 în do major op. 21 și Rapsodia română în la major op. 11 nr. 1.
O interpretare remarcabilă a lui Rahmaninov la care, incredibil, publicul a reușit performanța de a nu face aproape deloc zgomotul „specific”. Ba chiar la un moment dat, aș putea spune – fără să exagerez – că publicul și-a ținut repirația, neauzindu-se nici măcar o plutire de fulg (că tot s-a glumit pe parcursul festivalului pe seama unor porumbei „melomani” apăruți în timpul concertelor dinspre cupola Sălii Palatului).
Rahmaninov a dedicat Concertul nr.2 doctorului său, care l-a vindecat prin hipnoză
Concertul nr. 2 în do minor pentru pian și orchestră de Serghei Rahmaninov (1873-1943) este considerat, la nivel mondial în cee ace privește muzica clasică, un triumf al muzicii romantice ruse. Pentru compozitor a însemnat și o renaștere. În 1897, în urma primei audiții a Simfoniei I, dirijată de Alexandr Glazunov și soldată cu un eșec de proporții, Rahmaninov a căzut într-o profundă depresie. „După acea simfonie, nu am mai compus nimic timp de trei ani. Mă simțeam ca un om care ar fi suferit un atac și pentru mult timp și-ar fi pierdut uzul mâinilor și al creierului”, mărturisea mai târziu. Disperat, a apelat la serviciile doctorului Nikolai Dahl, care îi promitea vindecarea cu ajutorul unui tratament neconvențional, bazat pe hipnoză. „Auzeam aceleași formule repetate zi de zi… îți vei scrie concertul… vei lucra cu mare ușurință… concertul va fi de o calitate excelentă. Deși pare incredibil, terapia m-a ajutat cu adevărat. În acea vară am început din nou să compun”.
Treptat, ideile s-au închegat într-un opus pentru pian și orchestră, care i-a fost dedicat lui Dahl. Încă de la premiera din 1901, Concertul nr. 2 (în trei mișcări: Moderato – Adagio sostenuto – Allegro scherzando) s-a bucurat de un succes răsunător, păstrat până astăzi, grație liniilor melodice generoase, a virtuozității strălucitoare a solistului, a caracterului pregnant al fiecărei secțiuni și a unui limbaj în același timp sofisticat și accesibil, specific marilor opere de artă.
Exact ceea ce a scris George Enescu în partitură
Cât despre Enescu…Cristian Măcelaru și-a ținut promisiunea: și anume aceea de a respecta exact ceea ce a scris George Enescu în partitură, când a cerut 20 de instrumentiști la vioara întâi și 18 instrumentiști la vioara a doua. „Eu nu am auzit niciodată Simfonia nr. 3 cu toate instrumentele pe care Enescu le-a cerut în partitură. De obicei, într-o orchestră normală nu se cântă cu mai mult de 16 instrumentiști la vioara întâi, 14 instrumentiști la vioara a doua și așa mai departe. Enescu cere câte 4 instrumentiști în plus la instrumentele de coarde. Nu este o indicație care ține de volum, ci una de culoare a sunetului, acest număr sporit de instrumentiști dă o anumită catifelare a sunetului. Sunt, în total, 20 de instrumentiști în plus, la vioara întâi, vioara a doua, violă, violoncel și contrabas. Ne vom bucura împreună de o ocazie cu adevărat specială, a explicat maestrul Cristian Măcelaru. Și într-adevăr așa a fost.
Prin urmare, seara de vineri 22 septembrie rămâne clar în memoria melomanilor și nu numai, cum este, de altfel, cazul și al altor bijuteriii muzicale ale căror acorduri au răsunat la Festivalul Internațional George Enescu.
Raluca Turcan: „Am avut plăcerea de a retrăi magia unei seri din cadrul Festivalului “George Enescu”
„Am avut plăcerea de a retrăi magia unei seri din cadrul Festivalului “George Enescu” din acest an, odată cu concertul susținut de Orchestra Filarmonicii Naționale a Ungariei”, scrie Raluca Turcan, ministrul Culturii, pe pagina sa de Facebook.

Orchestra Naţională Radio a concertat, duminică, la Sala Palatului, în cadrul Seriei Mari Orchestre ale lumii
Concertul a fost dirijat de Tan Dun, orchestra avându-l alături pe solistul Xavier De Maistre (harpă) şi cu Carmen Livia Vidu ca regizor multimedia. În program: o lucrare compusă de dirijorul Tan Dun (Nu Shu) şi una de Musorgski/Ravel (Tablouri dintr-o expoziţie).
Un concert al Orchestrei Filarmonicii Moldova din Iaşi a avut loc, de la ora 13,00, la Sala Radio, din Seriei Orchestrelor româneşti. Orchestra a fost dirijată de Hankyeol Yoon, cu Florian Mitrea la pian. În program, lucrări de Munteanu, Prokofiev, Zebeljan şi Bartok.
Seara s-a încheiat cu un eveniment din Seria Concertelor de la miezul nopţii, recitalul organistului Cameron Carpenter, de la ora 22,30, la Ateneul Român. Prima parte a recitalului său a fost dedicată compozitorului Johann Sebastian Bach, iar în cea de-a doua parte Cameron Carpenter a interpretat o serie de improvizaţii proprii.
Voci de renume, instrumentişti, prestaţii remarcabile
Opt seri de concerte de muzică clasică în aer liber sunt programate până pe 24 septembrie, în Piaţa Festivalului „George Enescu”. Spectacolele vor fi susţinute de orchestre, coruri, dirijori, voci de renume şi instrumentişti din România şi Republica Moldova, dar şi prestaţii ale unor artişti de renume.
Potrivit unui comunicat al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, spectacolele vor fi susţinute de orchestre, coruri, dirijori, voci de renume şi instrumentişti din România şi Republica Moldova, dar şi prestaţii ale unor artişti de renume, precum: pianista Mădălina Paşol, violonistul Alexandru Tomescu, care urcă pe scenă alături de pianista Sînziana Mircea şi violoncelistul Ştefan Cazacu, flautistul Matei Ioachimescu, ce va concerta împreună cu trioul PERCUSSIONescu, şi, nu în ultimul rând, Zoli Toth, în calitate de solist al concertului de închidere al Orchestrei Camerata Regală, dirijată de Constantin Grigore.
Piaţa Festivalului 2023 debutează duminică pe acordurile muzicii clasice, cu prestaţia Orchestrei Filarmonicii de Stat „Dinu Lipatti” din Satu Mare, care concertează alături de violoncelistul Constantin Borodin, sub bagheta dirijorului Azis Sadikovic, începând cu ora 20,00.
Concertele ediţiei continuă pe 18 septembrie, ora 19,30, cu recitalul cameral format din Rafael Butaru, Mircea Lazăr, Mădălina Fara şi Cristiana Mihart. În aceeaşi zi, de la ora 20,30, violonistul Alexandru Tomescu va concerta în cadrul concertului WIND WATER EARTH, împreună cu Sînziana Mircea şi Ştefan Cazacu.
Bursierii Fundaţiei Regale Margareta a României vor susţine un spectacol pe 19 septembrie, începând cu ora 19,00, programul muzical continuând, de la ora 20,00 cu un recital de pian al artistei Mădălina Paşol. Programul cuprinde lucrări semnate de Frederic Chopin, Serghei Rachmaninov, Franz Liszt.
Un adevărat „rockstar” al muzicii clasice, cunoscut publicului internaţional pentru interpretarea creativă şi pentru felul în care transmite emoţia şi interacţionează cu publicul, flautistul Matei Ioachimescu vine la Piaţa Festivalului în compania grupului cameral de excepţie PERCUSSIONescu.
Seara BRD – „De la muzica Renaşterii la muzica Clasică şi Electronică” şi concertul Corului de cameră „Preludiu – Voicu Enăchescu”, sunt programate pe 20 septembrie, începând cu ora 19,00.
În aceeaşi seară, va concerta Trioul AEDEA, începând cu ora 20,00, iar de la ora 21,00 seara va continua cu o poveste a evoluţiei muzicii, de la Bach până la muzica electronică de azi, prezentată de Paul Ilea în concertul „Sync The Classics”.
Publicul se va bucura, pe 21 septembrie, de la ora 20,00, de un program muzical variat interpretat de artiştii Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” din Republica Moldova. Tatiana Costiuc, Marin Gheraş, Sergiu Muşat, Viorica Agafiţa, Eugen Negruţă, Andrei Iurcu vor aduce în prim-plan compoziţii ale autorilor celebri Astor Piazzolla, Fantezia Carmen, Frederick Loewe sau George Gershwin.
Pe 22 septembrie, de la ora 20,00, va concerta un ansamblu unic în peisajul muzical românesc, Big Band Radio România, sub bagheta dirijorală a Simonei Strungaru, în timp ce penultima seară la Piaţa Festivalului este rezervată, pe 23 septembrie, de la aceeaşi oră, concertului susţinut de artista Miruna Ionescu în acompaniamentul Orchestrei Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, dirijată de Tiberiu Oprea.
În ultima seară, duminică 24 septembrie, de la ora ora 20,00, va concerta unul dintre cei mai respectaţi artişti români, Zoli Toth, pentru concertul de închidere a Pieţii Festivalului, promotorul muzicii de percuţie neconvenţionale din România, artistul conceptual Zoli Toth promiţând să creeze o atmosferă magică alături de Orchestra Camerata Regală, dirijată de Constantin Grigore.
Programul complet Piaţa Festivalului 2023 este disponibil pe www.arcub.ro. Accesul publicului la concerte este gratuit.
Piaţa Festivalului face parte din seria de proiecte ale Festivalului Internaţional „George Enescu”, al treilea cel mai important eveniment muzical din lume, după BBC Proms şi Lucerne Festival.
Câteva dintre momentele unui festival care s-a dorit a fi de data aceasta grandios
Festivalul Internațional George Enescu se află deja la jumătatea „periplului” său, care durează până pe 24 septembrie. Un minunat maraton al muzicii clasice și nu numai. Un eveniment de data aceasta complet, cu artiști români și internaționali care deja au cucerit publicul românesc de toate vârstele. Dovadă faptul că „bătălia” pe biletele la festival a fost mai asiduă decât la Untold.
După ce a trecut valul de house și trapanele, aproape toată lumea a început să se dea cultă și să „frecventeze” Festivalul George Enescu. Ceea ce nu e un lucru rău, dimpotrivă. Fără a fi prea eleganți, prea prețioși, prea millenials în exprimare, ori prea dedicați pe „clasic e fantastic”, vă relatăm, „la rece”, câteva dintre momentele unui festival care s-a dorit a fi de data aceasta grandios. Desigur, a reușit, deși aria prea largă de evenimente conexe riscă să îl facă, aparent obositor.
Mai întâi de toate, duminică 27 august, a fost concertul de deschidere a Festivalului, iar noul director artistic, Cristian Măcelaru, a ales capodopere din romantism ce au pus în valoare disponibilitățile tehnic-expresive ale orchestrei. Mai mult, a invitat un solist – francezul Gautier Capuçon, aflat la cota maximă a aprecierilor și expunerii mediatice internaționale. „Captatio benevolentiae” a fost Concertul în si minor de Antonin Dvořák, o simfonie cu violoncel solist, cum poate fi considerat opusul 104, rămas din 1894 până astăzi una dintre cele mai de succes creații. O surpriză minunată pe scena festivalului.
Mai apoi, nu putem trece peste deja mult relatatul moment cu Ro-Alert care a compromis un concert. Postul Radio România Muzical chiar a lansat un apel pe Facebook către spectatorii de la Festivalul George Enescu să-și închidă telefoanele, după ce concertul de luni seară, 4 septembrie, a fost compromis de mesajele RO-Alert.
„Din respect pentru muzicieni, din respect pentru dvs., vă rugăm ca la toate concertele la care participați, fie că sunt în cadrul Festivalului George Enescu sau în oricare altă sală de concert, să țineți telefoanele setate în modul avion sau, și mai bine, să le închideți pe toată durata concertului.
Noi tocmai am pregătit pentru a transmite Uniunii Europene de Radio, care cuprinde posturile publice importante europene, precum BBC, Radio France, RAI, etc., concertul de aseară de la Sala Palatului. Și suntem extrem de întristați de faptul că din punct de vedere sonor concertul este parazitat, aproape compromis, de intervenția repetată a alarmelor RO-Alert venite din telefoanele lăsate deschise de public”, scrie în mesajul postat de Radio România Muzical pe Facebook.
În comentarii, părerile au fost împărțite. „Cu tot respectul- evenimentul se desfășoară în București. Unul dintre orașele cu cele mai mari riscuri seismice. RO- Alert-ul putea anunță un cutremur. Cred că putem conchide că este o excepție și lasă urgență să își facă treaba. Altfel murim elegant. Pace și respect!”
„Încă o rugăminte celor încă nefamiliarizați cu concertele clasice: nu mai aplaudați între părți, chiar după un “final glorios” al unei părți. Nu va grăbiți cu aplauzele, așteptați câteva secunde cu atenție la dirijor sau solist, gesturile lor va vor spune daca piesa s-a terminat. Si citiți cu atenție programul unde sunt specificate părțile concertului.”
Totul s-a petrecut în timpul unui concert al Orchestrei Tonhalle din Zürich, dirijată de Paavo Järvi, considerat unul dintre cei mai importanți dirijori ai momentului. Solist a fost violoncelistul român Andrei Ioniță, iar din repertoriu au făcut parte „Pacific 231. Mișcare simfonică”, de Honegger, Simfonia concertantă în si minor pentru violoncel și orchestră op. 8, de Enescu, și Simfonia nr. 9 în mi minor op. 95 „Din lumea nouă”, de Dvořák. În prima parte a concertului, înainte de pauză, a fost transmis un mesaj Ro-Alert cu privire la o persoană dispărută. Poliția anunța că o minora de 14 ani, din Chitila, care a dispărut alături de un copil de 1 an și 10 luni pe care îl avea în grijă.
„Particip aproape zilnic la festivalul Enescu: superb, sublim, aproape divin uneori. În seara asta însă un mesaj Ro-Alert ne-a făcut pe toți cei prezenți la Sala Palatului să tresărim în căutarea unor persoane dispărute în timpul concertului. Închipuiți-vă situația. Mesajele Ro-Alert au făcut concurență serioasă orchestrei”, a scris pe pagina sa de Facebook preotul catolic Francisc Doboș.
Performanțe: Concerte la miezul nopții
Seria Concertelor de la miezul nopţii sunt demne clar de categoria „Performanțe”. Au debutat pe 1 septembrie, la ora 22.30, în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”, cu recitalul sopranei Olga Peretyatko.
Alături de Peretyatko, pe scena Ateneului Român au fost tenorul Marius Vlad Budoiu, acompaniaţi de pianiştii Matthias Samuil şi Horea Haplea. În program, arii de Brahms, Schubert, Ceaikovski, şi Puccini plus un inedit duet al celor doi solişti pe muzică de Franz Lehár. Seria Concertelor de la Ateneul a continuat vineri 1 septembrie, de la ora 16:30, cu ansamblul parizian Ensemble Intercontemporain. Concert dirijat de Pierre Bleuse, cu repertoriu format exclusiv din lucrări ale unuia dintre cei mai avangardişti compozitori ai secolului XX, György Ligeti.
Tot vineri, Seria Mari orchestre ale lumii a adus la Sala Palatului primul concert susţinut de Orchestra Teatrului Capitole din Toulouse, dirijată de Christian Badea. Orchestra a avut alături şi Corul Academic Radio, sub bagheta dirijorului Ciprian Ţuţu, iar solist a fost Renaud Capuçon (vioară). În program, lucrări de George Enescu şi Camille Saint-Saëns.
Primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena a avut loc duminică, 10 septembrie, la Sala Palatului
Duminică, 10 septembrie, la Sala Palatului a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena. Inclus în cadrul Seriei Mari Orchestre ale lumii, concertul a inclus un program cu lucrări de Johannes Brahms – Concertul nr. 2 în si bemol major pentru pian şi orchestră op. 83 şi Antonin Dvorak – Simfonia nr. 8 în sol major op. 88.
O gală de operă în interpretarea sopranei ruse Aida Garifulina şi a Orchestrei Filarmonice Wurth, condusă de dirijorul Claudio Vandelli, a fost programată în Seria Concertelor de la Ateneu. În program au fost arii din opere celebre compuse de Charles Gounod, Leo Delibes, Jose Maia Gimenez, Heitor Villa-Lobos, Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini, Pietro Mascagni, Franz Schubert şi Ruggero Leoncavallo.
Duminica s-a încheiat de la ora 22,30, cu un concert susţinut de orchestra barocă Europa Galante, sub bagheta dirijorului Fabio Bondi, din Seria Concertelor de la miezul nopţii, la Ateneul Român. În program vor fi lucrări de Mozart – Divertismentul în re major K. 136/125a, Haydn – Divertisment pentru orchestră de coarde în re major Hob. III:D3 şi Vivaldi – Anotimpurile. Concertul este sold-out.
Notabil e și faptul că programul zilei a început, de la ora 11,00, în Sala Majestic a Teatrului Odeon cu un spectacol din Seria de concerte pentru familii şi copii – „Pinocchio with „strings” attached”, un concert interpretat de Romanian Chamber Orchestra, dirijată de Gabriel Bebeşelea, cu Cristina Bohaciu Sârbu în rol de prezentator şi Ioana Mărcoiu narator. Solist – clarinetistul Petru Pane. Programul a inclus lucrări de Wolfgang Amadeus Mozart, Bella Bartok, şi Javier Gandolfi.
Tot duminică, în cadrul Seriei Enescu şi contemporanii, a avut loc, de la ora 11,00, concertul Ensemble Contempo Paris, la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă, Bucureşti.
Festivalul „Enescu” în ţară: Avi Avital la Sibiu. E primul interpret la mandolină din istorie nominalizat la Premiile „Grammy”
În cadrul seriei „Festivalul Enescu în țară”, Sala Thalia a Filarmonicii din Sibiu a găzduit pe 10 septembrie recitalul duoului format din renumitul mandolinist israelian Avi Avital și pianistul de jazz Ömer Klein.
Programul propus a reunit lumi sonore foarte diverse: compoziții proprii și aranjamente ale unor lucrări de Johann Sebastian Bach, interpolate cu momente improvizatorice. Avi Avital este primul interpret la mandolină din istorie nominalizat la Premiile „Grammy”.
Trei concerte din cadrul Festivalului au putut fi deja urmărite în spații publice din Timișoara
Festivalul Internațional George Enescu Timișoara 2023, ajuns pentru prima dată în vestul țării și a putut fi văzut și în spații publice din oraș, prin proiecții speciale ce s-au derulat în perioada 3-6 septembrie, cu acces gratuit pentru public.
Trei concerte din cadrul celui mai renumit festival de muzică clasică (Ensemble Intercontemporain, Fine Arts Quartet și concertul Romanian Chamber Orchestra) au avut loc în Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, cu transmisiune live pe ecrane digitale de mari dimensiuni în Piața Sfântul Gheorghe, Parcul Copiilor, Iulius Gardens.
Festivalul George Enescu: „Staţii muzicale” și concerte interactive cu acces liber
Cinci „staţii muzicale”, concerte interactive cu acces liber şi cu o durată medie de 30 de minute, vor avea loc în fiecare sâmbătă a lunii septembrie, de la ora 17.00 în Parcurile Ioanid, Ciurea, Drumul Taberei, Livada Casei Memoriale „Tudor Arghezi” şi în curtea Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti. Evenimentul Piano Express, sub egida Festivalului Internaţional „George Enescu”, scoate muzica clasică din sălile de concerte şi o aduce în cartiere!
Astfel, în ceea ce privește „clasicul” din cartiere, muzica va ajunge în mijlocul bucureştenilor, prin intermediul pianistei Adriana Toacsen şi al invitaţilor săi. Piano Express propune un altfel de concert în aer liber, în care actul muzical activează şi reimaginează spaţiul liber domestic pornind într-o călătorie de la centru spre periferie, ca o îmbrăţişare sonoră a oraşului. Astfel, muzica pătrunde în cartiere şi oferă oraşului noi valenţe de socializare şi comunicare.
Unul dintre obiectivele principale este accesibilizarea pentru public a creaţiilor muzicale de secol XX şi XXI, ale căror conexiuni cu trecutul vor fi subliniate atât prin alegerea programului, cât şi prin dialogul interactiv cu artista. Un alt obiectiv se referă la punerea în valoare a unui patrimoniu bucureştean inestimabil, dar deseori neglijat sau abuzat: spaţiul public.
Sunt selectate cinci spaţii urbane aflate într-o relaţie directă cu cartiere de locuit care traversează o istorie a locuirii bucureştene: de la mahalaua din Dealul Piscului, la lotizarea Ioanid şi vilele sale luxoase de la începutul secolului XX, la cvartalul de influenţă sovietică din Vatra Luminoasă şi apoi la cartierul funcţionalist al anilor 1960, Drumul Taberei.
Se reimaginează spaţiul liber domestic
Actul muzical activează şi reimaginează spaţiul liber domestic adiacent tipologiilor de locuire: livada, grădina interioară, curtea comună, parcul de cartier, şi pătrunde gradat în intimitatea cartierelor de case, vile, blocuri joase şi blocuri-turn, într-o călătorie de la centru spre periferie. Proiectul îşi propune să-i atragă în rândul publicului şi pe melomanii sălilor de concerte, şi pe locuitorii cartierelor sau trecătorii din „zonă”, cu speranţa că printre ei se află şi persoane care vor deveni melomani urbani şi, de ce nu, şi melomani clasici.
Cele cinci stații muzicale – desfășurător
Cinci „staţii muzicale”, concerte interactive cu acces liber şi cu o durată medie de 30 de minute, vor avea loc în fiecare sâmbătă a lunii septembrie 2023, la ora 17:00:
Primele două evenimente (2 şi 9 septembrie), ReStorying, sunt dedicate celor mai mici melomani şi propun o capodoperă modernă, „Povestea lui Babar, micul elefant” de Francis Poulenc. Actriţa Valentina Zaharia va fi naratorul care va da viaţă aventurilor lui Babar. În interiorul poveştii, o surpriză: o lucrare de un compozitor român contemporan.
ReBrahmsing, următoarele două concerte (16 şi 23 septembrie) vor fi o demonstraţie de virtuozitate pianistică la 20 de degete. Angela Drăghicescu şi Adriana Toacsen vor călători prin timp, de la romanticul Johannes Brahms la contemporanul Gabriel Almaşi care i-a reinterpretat în stil propriu celebrul Dans Ungar nr. 5. Programul va fi completat de ragtime-uri americane şi muzică nouă românească (Cătălin Creţu, Şerban Marcu).
Ultimul concert din serie (30 septembrie), ReStarting, având-o ca invitată pe flautista Ioana Balaşa, propune o actualizare a imaginaţiei publicului prin trei lucrări contemporane – Tōru Takemitsu, Dan Dediu şi Andrei Petrache – alăturate unei lucrări de referinţă a secolului XX, Sonata pentru flaut şi pian de Poulenc.
Traseu:
2 septembrie, ora 17:00 – Parcul Ioanid („Ion Voicu”) – sector 2
Adriana Toacsen (pian) şi Valentina Zaharia (narator)
9 septembrie, ora 17:00 – Parcul Ciurea (curtea interioară a cvartalului Vatra Luminoasă) – sector 2
Adriana Toacsen (pian) şi Valentina Zaharia (narator)
16 septembrie, ora 17:00 – Livada Casei Memoriale „Tudor Arghezi – Mărţişor” – sector 4
Adriana Toacsen (pian) şi Angela Drăghicescu (pian)
23 septembrie, ora 17:00 – Parcul Drumul Taberei (fostul „Moghioroş”) – sector 6
Adriana Toacsen (pian) şi Angela Drăghicescu (pian)
30 septembrie, ora 17:00 – Curtea Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti – sector 1
Adriana Toacsen (pian) şi Ioana Bălaşa (flaut)
Festivalul Internaţional „George Enescu” se desfășoară timp de 29 de zile
Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a 26-a, a debutat duminică. Timp de 29 de zile, pe scenele de la Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Sala Auditorium şi Teatrul Odeon vor urca peste 3.500 de artişti invitaţi, în cadrul a 90 de concerte susţinute la Bucureşti. 51 de orchestre din 16 ţări, 150 de solişti, peste 60 de dirijori, participând la cel mai important eveniment artistic pe care îl oferă România întregii lumi.
Programul oficial din acest an cuprinde şase serii de concerte, fiecare cu o tematică diferită, construită pentru specificul fiecărei săli şi a publicului căreia îi este adresată.
Seria mari orchestre ale lumii – aduce 13 orchestre internaţionale şi 3 orchestre din România pe scena de la Sala Palatului, într-un maraton muzical de 29 de concerte în 29 de zile consecutive.
Seria concertelor de la Ateneul Român reprezintă ocazia publicului de a asculta cele mai cunoscute orchestre simfonice şi de cameră din lume în una dintre clădirile cu cea mai frumoasă acustică din lume, Ateneul Român. Seria oferă publicului ocazia unor întâlniri spectaculoase cu lucrări din opera unor cunoscuţi compozitori clasici şi contemporani.
Seria Enescu si contemporanii surprinde relaţia pe care marele George Enescu o avea cu alţi mari compozitori, care i-au fost contemporani, într-o serie de concerte desfăşurate în dimineţile de weekend, la Sala Auditorium.
Seria orchestrelor româneşti reprezintă întâlnirea publicului cu calităţile interpretative ale orchestrelor din ţara noastră, fiecare cu specificul său, într-un program variat, care include autori romantici sau moderni dar şi muzică contemporană. În program vor fi zece ansambluri reprezentative din Bucureşti şi alte cinci oraşe din ţară.
Serie nouă: Concerte pentru familii și copii
Ediţia din acest an este prima cu o nouă conducere, atât la nivel artistic, cât şi la nivel executiv. Maestrul Cristian Măcelaru îşi începe în mod oficial mandatul de director artistic al Festivalului Enescu, în timp ce Cristina Uruc, manager interimar Artexim, coordonează echipa executivă a Festivalului.
Cum a decurs deschiderea oficială a Festivalului Enescu
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a participat sâmbătă, 26 august, la conferința de deschidere a celei de-a XXVI-a ediţii a Festivalului Internaţional „George Enescu” debutează duminică, la Sala Palatului din Bucureşti. Festivalul Enescu rămâne cel mai prestigios ambasador cultural al statului român.
”Am participat, astăzi, la conferința de presă dedicată începerii Festivalului Internațional George Enescu, alături de directorul artistic, dirijorul Cristian Măcelaru, violoncelistul Gautier Capuçon, primarul Capitalei, Nicușor Dan, managerul Artexim, Cristina Uruc, și Alexandra Gălan, PR Artexim.
Ca de fiecare dată, Guvernul României finanțează acest eveniment cultural de anvergură, prin Ministerul Culturii care este producător. Suma alocată ediției din acest an este una mai consistentă față de ediția precedentă, în ciuda diminuării finanțării evenimentelor culturale prin Ordonanța de reducere a cheltuielilor bugetare”, notează ministrul pe pagina sa de Facebook.
4 săptămâni de festival, desfășurat în București și alte 16 orașe din România
Festivalul Enescu se află în topul evenimentelor muzicale la nivel mondial, un statut obținut în ultimii 30 de ani de muncă asiduă și care arată parcursul nostru către marea scenă a artelor lumii unde România a început să fie din ce în ce mai prezentă.
Fără îndoială, Festivalul este rezultatul unui efort colectiv atât din partea statului reprezentat de Președinția României, Guvern, Ministerul Culturii și Primăria Municipiului București, cât și a sferei private, prin companii și ONG-uri, care sprijină consistent întreaga organizare și buna desfășurare a acestui maraton muzical ale cărui cifre sunt impresionante: 4 săptămâni de festival, desfășurat în București și alte 16 orașe din România, peste 120 de concerte programate și alte zeci de evenimente conexe (conferințe, lansări de carte și expoziții), 3.500 de artiști invitați, 90 de concerte susținute doar în București, peste 150 de solişti, peste 60 de dirijori şi orchestre din 16 ţări.
Sunt câteva cifre relevante, care ne arată succesul și recunoașterea valorii Festivalului Enescu și care dovedesc că drumul este deschis spre noi colaborări viitoare și spre promovarea artiștilor români și a creației muzicale românești în mediile muzicale cele mai elevate.
Artele sunt, fără echivoc, cel mai bun ambasador al oricărei națiuni, iar România strălucește prin Festivalul Enescu!
„Una dintre priorităţile din acest an ale Festivalului Internaţional George Enescu este facilitarea accesului la muzică şi cultură a unui public cât mai larg, provenient din medii cât mai diverse, un deziderat al mandatului meu pe care îl susțin prin finanțările deja acordate și prin programele și proiectele ce vor urma.
Dintre cele 6 serii de concerte (Mari Orchestre ale lumii, Concertele de la Ateneu, Concerte de la miezul nopţii, Enescu şi contemporanii, Orchestre româneşti, Concerte pentru familii şi copii) propuse în programul Festivalului, cea de Concerte pentru familii şi copii este deja sold-out. Mă bucură nespus acest lucru și îl felicit din inimă pe maestrul Cristian Măcelaru, director artistic, pentru această idee care s-a dovedit a fi una nu doar inspirată, ci chiar necesară.
Festivalul Enescu rămâne cel mai prestigios ambasador cultural al statului român, un recunoscut purtător de mesaj al valorilor noastre spirituale și al capacității unei națiuni de a traversa cu reziliență contexte dificile, ridicându-se prin excelența muzicii și puterea culturii”, mai spune ministrul pe contul său de Facebook.
Când începe Festivalul George Enescu
Cea de-a XXVI-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu” debutează duminică, la Sala Palatului din Bucureşti. Timp de 29 de zile, pe scenele de la Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Sala Auditorium şi Teatrul Odeon vor urca peste 3.500 de artişti invitaţi, în 90 de concerte. Care este programul Festivalului Programul oficial din acest an cuprinde şase serii de concerte, fiecare cu o tematică diferită, construită pentru specificul fiecărei săli şi al publicului căreia îi este adresată. Seria „Mari orchestre ale lumii” aduce 13 orchestre internaţionale şi trei orchestre din România pe scena de la Sala Palatului, într-un maraton muzical de 29 de concerte în 29 de zile consecutive.
Concertele de la Ateneul Român dau ocazia publicului să asculte cele mai cunoscute orchestre simfonice şi de cameră din lume. Seria oferă publicului ocazia unor întâlniri spectaculoase cu lucrări din opera unor cunoscuţi compozitori clasici şi contemporani. Concertele de la miezul nopţii adună 11 propuneri de recitaluri de neratat, tot pe scena Ateneului Român, de această dată cu un program care trece de la muzică renascentistă şi barocă la folclor tradiţional georgian şi momente de improvizaţie. Seria „Enescu şi contemporanii” surprinde relaţia pe care marele George Enescu o avea cu alţi mari compozitori într-o serie de concerte desfăşurate în dimineţile de weekend la Sala Auditorium. Seria „Orchestre româneşti” oferă un program variat, care include autori romantici sau moderni, dar şi muzică contemporană.
În program vor fi 10 ansambluri reprezentative din Bucureşti şi alte cinci oraşe din ţară. O serie nouă în acest an este „Concerte pentru familii şi copii”. Iniţiativă a maestrului Cristian Măcelaru, seria adună patru concerte tematice, ce vor avea loc într-un spaţiu inclus în premieră în festival – Sala Majestic a Teatrului Odeon. Ce orchestre vor participa la ediția din acest an Ediţia din acest an este prima cu o nouă conducere, atât la nivel artistic, cât şi la nivel executiv. Maestrul Cristian Măcelaru îşi începe în mod oficial mandatul de director artistic al Festivalului „Enescu” şi Cristina Uruc, manager interimar Artexim, coordonează echipa executivă. Printre orchestrele importante care vor participa la ediţia din acest an se numără Filarmonica din Viena, Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam, Orchestra Naţională a Franţei, Orchestra Tonhalle din Zurich, London Symphony Orchestra şi Orchestra Filarmonică Cehă.
Ce dirijori vor urca pe scenă la Festivalul Enescu
De asemenea, dirijori de prim rang internaţional vor urca pe scenă – Cristian Măcelaru, Zubin Mehta, Sir Simon Rattle, Wilson Hermanto, Paavo Jarvi, Delyana Lazarova, Lawrence Foster, Vladimir Jurowski. Printre soliştii care vor acompania orchestrele sunt Patricia Kopatchinskaja, Gautier Capucon, Yuja Wang, Klaus Makela, Daniel Hope, Olga Peretyatko, Fazil Say, Avi Avital, Kate Lindsey, Cameron Carpenter, Xavier de Maistre, Jose Cura, David Grimal, Daniel Muller-Schott, Benjamin Kruithof, Maria Marica, Alexandra Segal. Peste 60 de concerte vor fi transmise în direct pe site-ul Festivalului „Enescu”. Lista completă este disponibilă pe site-ul www.festivalenescu.ro. O altă secţiune importantă în programul din acest an este Piaţa Festivalului, care revine după o pauză de câţiva ani, în perioada 17 – 24 septembrie, cu o serie de concerte cu acces gratuit în Piaţa George Enescu.
Nicușor Dan: Festivalul Enescu pune Bucureștiul pe harta globală
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că Festivalul Enescu „pune Bucureştiul şi România pe harta globală”. „Trăim într-o societate în care există o confuzie de valori şi o căutare de valori şi Festivalul Enescu impune un standard”, a apreciat el. Întrebat când va avea Bucureştiul o sală de concerte adecvată pentru mari concerte, primarul a răspuns că municipalitatea are în curs de elaborare un nou plan urbanistic general. „Bucureştiului îi lipseşte o sală mai mare decât Sala Ateneului pentru muzică clasică.
Municipalitatea este în curs de elaborare a noului plan urbanistic general. Planul urbanistic general va stabili un echilibru în dezvoltarea oraşului şi un echilibru în funcţiunile publice, de exemplu unde să fie sala polivalentă şi o locaţie pentru o mare sală de concerte este una din preocupările noastre de a identifica exact locaţia”, a susţinut primarul Capitalei.