Mii de clătite vor fi preparate pentru turişti la unul dintre cele mai aşteptate festivaluri din România: Parada Clătitelor. Pe lângă prepararea şi degustarea clătitelor, în cadrul festivalului vor avea loc şi momente artistice.
Este vorba despre un festival care se va desfășura în staţiunea Moneasa și care, în perioada 27-28 iulie, se va afla la cea de-a XXIII-a ediţie.
Centrul Cultural Judeţean Arad a anunţat, prin postări pe reţelele de socializare, că, pe lângă prepararea şi degustarea clătitelor, în cadrul festivalului vor avea loc şi momente artistice, pe scena Teatrului de Vară din staţiune. Cap de afiş este Monica Anghel, care va cânta în 27 iulie, de la ora 19,00. A doua zi, vor urca pe scenă artişti de muzică populară.
Intrarea va fi liberă la toate spectacolele, iar vizitatorii sunt aşteptaţi în ambele zile încă de dimineaţă pe aleea principală din staţiune, unde vor fi preparate clătite, dar vor exista şi standuri cu diverse produse tradiţionale.

Parada Clătitelor presupune numeroase rețete
Anul trecut, festivalul a adunat peste 15.000 de vizitatori şi au fost preparate aproximativ 20.000 de clătite, iar în urmă cu doi ani au fost degustate de turişti 17.000 de clătite. Şi la această ediţie, organizatorii estimează că în jur de 20.000 de clătite vor fi pregătite după numeroase reţete, pentru toate gusturile.
„Parada Clătitelor” este cel mai aşteptat eveniment din staţiunea Moneasa şi atrage anual mii de vizitatori din mai multe judeţe.
Organizatorii evenimentului sunt Primăria Moneasa şi Consiliul Judeţean Arad, prin Centrul Cultural Judeţean. Dacă nu știați, există și Festivalul clătitelor – o sărbătoare ce are loc în județul Brașov, înainte de intrarea în Postul Paștelui. Este una dintre favoritele sărbători locale ale tinerilor ce locuiesc în această zonă.
Acest festival al clătitelor este un bun prilej pentru ca oamenii din această comunitate să se întâlnească și să petreacă timp împreună, distrându-se. Festivalul marchează și trecerea de la iarnă la vară sau triumful luminii asupra întunericului. De asemenea, este o mare bucurie pentru localnici să ducă mai departe moștenirea acestui festival, însă este și o oportunitate de a atrage turiști în zonă. Astfel, fiind un bun prilej ca localnicii să împărtășească mâncărurile tradiționale și obiceiurile specifice zonei și pentru a promova turismul, incluzând pensiunile turistice.
Ce nu știați despre clătite
Clătitele în forma lor exactă de azi provin din nordul Franței, din regiunea Bretania. Există numeroase preparate cu clătite originare acestei regiuni, cunoscută și ca țara sau patria clătitelor, a cidrului (suc de mere) și a fructelor de mare. Așa se explică faptul că, inițial, clătitele erau un desert ce se servea alături de cidru. Clătitele realizate în această regiune a Franței au devenit foarte populare și datorită combinațiilor delicioase și interesante ce conțin atât clătite dulci, cât și sărate, acestea au devenit printre cele mai cunoscute și iubite deserturi și gustări.
Mai mult decât atât, clătitele au devenit chiar un simbol pentru această regiune, însă și pentru Franța. Există chiar și o sărbătoare „La Chandeleur” ce are loc pe 2 februarie și a devenit cunoscută ca „Ziua clătitelor”.
De asemenea, și în Anglia există o sărbătoare dedicată clătitelor ce are loc în fiecare an cu 47 de zile înainte de Sărbătoarea Paștelui și poartă numele de „Pancake Day”, „Pancake Tuesday” sau „Shrove Tuesday”, care este considerată Ziua Internațională a Clătitelor în mai multe țări.

Clătitele – primele rețete
Cronicarul grec Athenaeus povestește în lucrarea sa „Deipnosophistaí” cum erau preparate clătitele și ingredientele pe care le conțineau la acea vreme: 500 de g de făină, 60 ml de vin alb, 60 de ml de lapte acru și jumătate de linguriță de sare. Clătita era rumenită pe ambele părți și se servea caldă, dimineața. Se asezona cu miere, semințe de susan, iar câteodată chiar și brânză.
Primele rețete scrise pentru clătite au fost introduse în cărțile de bucate cu rețete culinare în anul 1943. Acestea precizau faptul că în timpul procesului de gătire, clătitele trebuie coapte pe o singură parte pentru un timp și răsturnate, pentru a se putea coace complet. Primele rețete nu au inclus detalii mai clare referitoare la cine a inventat clătitele.
Cu timpul, clătitele au luat din ce în ce mai multe forme, fiind împrumutate încet de către toate popoarele și au trecut testul timpului, fiind un desert delicios și iubit al zilelor noastre și având chiar și propriile sale sărbători și festivaluri.
Grecii și romanii – primii oameni care au consumat clătite
Clătitele datează din epoca neolitică, aproximativ 10.000 de ani î.Hr., epocă în care oamenii coceau pe pietrele fierbinți un amestec creat din semințe măcinate și apă, iar rezultatul era o pâine nedospită destul de asemănătoare cu turtele pe care le cunoaștem din zilele noastre. Pâinea dospită a fost descoperită de către egipteni în jurul anului 6.000 î.Hr., fapt ce a adus o schimbare majoră în lumea brutăritului.
De la descoperirea pâinii dospite, pâinea și-a început lunga istorie a alimentului de bază pe care îl cunoaștem în ziua de azi. Greci sunt cei care au împrumutat această idee și primii care au început să pregătească ceea ce cunoaștem noi ca și produse de patiserie, incluzând clătite (în acea perioadă acestea erau doar un amestec de pâine, miere și ulei) și peste alte 70 de tipuri și varietăți de pâine. Metodele îmbunătățite de coacere au fost împrumutate de către romani și, prin urmare, grecii și romanii sunt considerați primii oameni care au consumat clătite și care au contribuit la inventarea desertului iubit pe care le cunoaștem în ziua de azi.