Pentru mulți fermieri, începutul de an nu înseamnă planuri pentru următoarea recoltă, ci încercarea de a face față unor costuri care nu mai pot fi acoperite. Organizațiile agricole avertizează că tensiunile din mediul rural cresc de la o zi la alta și acuză politicile fiscale ale Guvernului condus de Ilie Bolojan, despre care spun că sunt greu de susținut într-un sector deja afectat de secetă și scăderea prețurilor. În lipsa unor măsuri rapide, fermierii amenință cu proteste masive, inclusiv cu blocarea unor drumuri naționale sau a punctelor de frontieră. Este un scenariu pe care l-au mai folosit și în anii trecuți, atunci când dialogul cu autoritățile a stagnat.
Costuri mari, venituri mici. Fermierii au ajuns la limită
Nemulțumirile nu sunt noi, dar spun agricultorii, s-au adâncit în ultimele luni. Cheltuielile cu motorina, îngrășămintele, piesele pentru utilaje și creditele bancare au crescut, în timp ce prețurile cerealelor au rămas la niveluri scăzute. Pentru unele exploatații, diferența dintre costuri și venituri a devenit imposibil de acoperit.
Organizațiile de fermieri vorbesc despre ferme care se confruntă deja cu executări silite și despre altele care riscă să ajungă în aceeași situație. În mediul rural, politicile de austeritate sunt percepute ca fiind aplicate fără a ține cont de specificul agriculturii, un domeniu în care investițiile se fac cu mult înainte de recoltă, iar rezultatele depind în mare măsură de condițiile meteo.
Proteste cu tractoare pregătite pentru București
Pe acest fond, fermierii spun că sunt pregătiți să revină în stradă dacă discuțiile cu autoritățile nu vor duce la soluții concrete. Blocarea unor artere rutiere importante și a punctelor de frontieră este una dintre variantele aflate în discuție.
Ștefan Muscă, fermier din județul Giurgiu și președinte al Sindicatului Fermierilor Patrioți, a declarat la Antena 3 că a fost solicitată autorizație pentru organizarea unui protest pe 5 ianuarie. Potrivit acestuia, agricultorii intenționează să vină cu tractoarele la București, pentru a atrage atenția asupra situației din agricultură, scrie capital.ro.
Ce vor fermierii de la Guvern
Revendicările sunt, în mare parte, aceleași pe care fermierii le formulează de mai mulți ani. Una dintre ele este eliminarea așa-numitei „taxe pe stâlp”, despre care agricultorii spun că descurajează investițiile și modernizarea fermelor. De asemenea, cer o reducere a poverii fiscale și facilități care să compenseze pierderile suferite în ultimul an.
O altă solicitare constantă este accesul mai ușor la finanțare. Fermierii cer înființarea unei bănci dedicate agriculturii, cu capital românesc sau de stat, care să ofere credite adaptate specificului sectorului, cu dobânzi mai mici și condiții mai flexibile.
Subvenții întârziate și lipsă de lichidități
La toate acestea se adaugă întârzierile în plata subvențiilor. Deși seceta și fenomenele meteo extreme din 2025 au fost recunoscute oficial, iar fermierii au depus documentele necesare la primării, banii nu au ajuns încă în conturi.
Pentru mulți agricultori, lipsa lichidităților înseamnă imposibilitatea de a începe campania de primăvară. Fără bani pentru semințe, îngrășăminte sau combustibil, lucrările agricole sunt amânate, iar fiecare întârziere pune sub semnul întrebării producția din 2026.
Un sector prins între costuri în creștere și prețuri în scădere
Fermierii descriu situația ca pe un cerc vicios: cheltuielile cresc de la un an la altul, în timp ce prețurile de vânzare au ajuns la niveluri comparabile cu cele de acum 15 ani. În lipsa unui preț minim garantat sau a unor mecanisme de protecție, producătorii locali rămân vulnerabili în fața marilor traderi internaționali.
În acest context, tot mai mulți mici fermieri iau în calcul să reducă suprafețele lucrate sau chiar să renunțe complet la activitatea agricolă în 2026. Pentru autorități, nemulțumirile din mediul rural nu sunt doar o problemă punctuală, ci indică o presiune tot mai mare asupra unui sector esențial pentru economia României.
