Fermele românești au trecut printr-un an greu, cu pierderi uriașe din cauza lipsei precipitațiilor și a arșiței. Efectele încep să apară, la unele ferme din țară.
România resimte foarte puternice schimbările climatice care au ca efect intensificarea valurilor de căldură, a secetei extreme, dar și a furtunilor intense. Criza climatică globală a atins un punct critic, în 2023, când temperatura medie globală a crescut cu 1,48 de grade Celsius față de perioadă preindustrială, arată datele unui raport InfoClima.
Pentru prima dată în ultimii aproape 10 ani, fermierii din județul Buzău, spre exemplu, au început să-și disponibilizeze angajații, potrivit B1 TV. Agenția Județeană Pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Buzău a primit deja mai multe notificări de la fermele din bazinul de ocupare Pogoanele și zona municipiului Râmnicu Sărat.
Până acum, peste 30 de persoane au fost trimise în șomaj, printre acestea numărându-se ingineri agronomi, mecanici agricoli sau chiar șefi de fermă. Acesta este doar începutul.
Ionel Tociu, directorul AJOFM Buzău, se așteaptă ca astfel de decizii să fie luate și de alți fermieri, care vor renunța la o parte dintre angajați pe perioada sezonului rece, cât timp nu mai au lucrări în câmp, conform AgroTV, citat de Profit. Mai mult de 70% dintre fermieri au observat deja impacte semnificative ale schimbărilor climatice asupra fermei lor, după cum arăta un studiu global efectuat în 8 țări, în anul 2023. „71% dintre fermieri afirmă că schimbările climatice au deja un impact semnificativ asupra fermei lor, iar și mai mulți sunt îngrijorați de impactul pe care acesta îl va avea în viitor. 73% au experimentat o presiune crescută din partea dăunătorilor și a bolilor.
În medie, fermierii estimează că veniturile lor au scăzut cu 15,7% din cauza schimbărilor climatice în ultimii doi ani. Unul din șase fermieri identifică chiar pierderi de venituri de peste 25% în această perioadă”, erau câteva dintre constatările cheie ale sondajului „Vocea Fermierului”, publicat în 2023.
Fermele românești afectate de valurile de căldură
„Aproape jumătate din zilele anului au depăşit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând direcţia alarmantă în care se îndreaptă climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor şi societăţii.
România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele şapte decenii. Între 1950 şi 2023, durata şi frecvenţa acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul şi estul ţării peste 25-30 de zile.
Proiecţiile indică o continuare a acestui trend până la sfârşitul secolului, afectând sănătatea publică şi economia”, menţionează autorii raportului InfoClima, într-un rezumat al lucrării.
„Deşi combustibilii fosili predomină, există planuri de creştere a capacităţilor regenerabile şi nucleare până în 2050. Electrificarea economiei şi dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt esenţiale pentru atingerea neutralităţii climatice. Percepţiile publicului sunt însă mixte. Deşi schimbările climatice sunt recunoscute ca problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate naţională, preocupările economice fiind dominante”, mai avertizează autorii raportului citat.
