În țara noastră există aproximativ 220.000 de hectare acoperite cu dune de nisip, însă doar 80.000 de hectare sunt situate compact în jurul localităţii Dăbuleni, sub forma unei întinderi continue de teren acoperită de nisip. Fenomenul care amenință România în prezent reprezintă o provocare și pentru întreaga lume.
De Ziua Mondială a Mediului, președintele Iohannis a făcut referire la riscul de deșertificare care ne pândește țara. Fenomenul care amenință România reprezintă o provocare și pentru întreaga lume.
Deșertificarea și seceta sunt amplificate de schimbările climatice și sunt provocări pentru întreaga lume, afectând inclusiv România, a avertizat președintele Klaus Iohannis, miercuri, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului.
Președintele spune că „o treime din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă se află în zone care prezintă risc de deșertificare”.
„Atenția în procesul de împădurire trebuie acordată în special județelor cu deficit de pădure, terenurilor degradate și zonelor expuse unui risc suplimentar de deșertificare în contextul schimbărilor climatice. Sunt foarte importante dezvoltarea pădurilor urbane și refacerea inelelor verzi din jurul marilor orașe, care se confruntă cu un grad sporit de poluare a aerului”, a adăugat el. Președintele României a lansat și un apel către instituțiile de resort, mediul privat și societatea civilă.
Apel către instituțiile publice relevante, de Ziua Mondială a Mediului. Cum se poate combate fenomenul grav
„Lansez astfel un apel către instituțiile publice relevante, actorii economici și societatea civilă să susțină creșterea nivelului de ambiție în materie de împăduriri, restaurare a terenurilor, combatere a deșertificării și gestionare a secetei. Măsurile bune luate în România în ultimii ani trebuie extinse, iar implementarea lor, accelerată”, a continuat Klaus Iohannis.
„Bunăstarea și calitatea vieții noastre sunt strâns legate de mediul în care trăim. Doar lucrând împreună, cu hotărâre, putem reduce degradarea mediului și putem contribui la dezvoltarea durabilă prezentă și viitoare!”, a mai declarat Președintele României, Klaus Iohannis.
Sudul României se va transforma în deșert, dacă terenurile degradate de agricultură intensivă și secetă nu vor fi protejate. Pentru asta, e nevoie de plantarea a 350.000 de hectare de pădure, după cum a afirmat Teodora Pălărie, președintele Asociației Pădurea Copiilor, la Pro Verde.
„Dacă ne uităm ce se întâmplă în lume, o să vedem că în Africa, de exemplu, se construiește Marele Zid Verde, în zona subsahariană, în Sahel, unde se dorește împădurirea pe 8.000km pătrați. Și dacă ei reușesc acolo, la buza deșertului, să facă aceste zone verzi, sigur ar trebui și noi să facem același lucru în sudul țării”, spune ea. „Acum 15, aproape 20 de ani, am conștientizat că în sudul țării, zona care este cea mai expusă schimbărilor climatice – zona de câmpie, – pădurea este deficitară, de-a dreptul deficitară. Vorbim de regiunea Sud-Muntenia, cele șapte județe din jurul București-Ilfov, unde media de suprafață împădurită este de doar 10 procente, pe când recomandarea științifică ar fi de minim 20% pădure”.
Fenomenul care amenință România. Unicul deșert din țara noastră
„Imaginați-vă că aceste terenuri, aceste câmpii, sunt sursa noastră de hrană. Până la urmă, trenurile agricole nu sunt protejate deloc de tot ce înseamnă secetă severă, vânturi foarte puternice, apariția acestor fenomene, diferențe de temperatură între zi și noapte de până la 20°. Ce se întâmplă când sunt atât de mari diferențele de temperatură? Ei bine, apare inevitabil deșertul, și vorbim de o deșertificare a sudului țării, vorbim de o sensibilizare, de o lipsă de rezistență, să zicem, a câmpiei, la tot ce înseamnă fenomene extreme”, mai spune Teodora Pălărie.
România este una dintre puţinele ţări europene care deţin aproape toate tipurile de ecosistem de pe Bătrânul Continent. Țara noastră are şi un deşert, de mici dimensiuni. Este vorba de dunele de nisip care înconjoară localitatea Dăbuleni din sudul judeţului Dolj, dune care alcătuiesc o suprafaţă compactă totală de circa 80.000 de hectare, care-i conferă astfel aparenţa unui adevărat deşert. Practic, aici se poate vorbi despre unicul deşert din Romania, în localitatea Dăbuleni găsinddu-se, de altfel, singurul Muzeu al Deşertului din ţara noastră. de aici și denumirea de „Sahara Olteniei”.
La ora actuală, în România există aproximativ 220.000 de hectare acoperite cu dune de nisip, însă doar 80.000 de hectare sunt situate compact în jurul localităţii Dăbuleni, sub forma unei întinderi continue de teren acoperită de nisip. Astfel, sudul Judeţului Dolj este şi cea mai aridă zonă din ţară. „Deşertul oltenesc” este unul foarte nou între peisajele ţării. În trecutul apropiat, zona era plină de dune peste care creşteau însă diverse specii ierboase, care apoi se uscau pe timpul verii. Dunele erau înconjurate de păduri de salcâmi şi vii, acestea din urmă fiind plantate după o metodă unicat pe plan mondial.
La începutul anilor 1970, autorităţile de atunci au defrişat pădurile şi au irigat zona cu apă din Dunăre pentru a alimenta un institut local de cercetări agricole experimentale.
Însă după anul 1990, oamenii au realizat că tăierea completă a pădurilor a dus la aridizarea accelerată a climei, fapt care face ca singurele culturi agricole care să dea randament la Dăbuleni, sunt cele de pepeni. Autorităţile locale au demarat recent un program de reîmpădurire pentru a permite din nou cultivarea de piersici, viţă de vie, lucernă şi cartofi, potrivit Fundației România Autentic.
Citiți și: Cauzele turbulențelor atmosferice. Fenomenul explicat de climatolog
