Un fenomen îngrijorător este evidențiat de un raport recent: oamenii se îndepărtează de ştiri, pe care le descriu ca fiind deprimante, necruţătoare şi plictisitoare, după cum sugerează raportul global, citat de BBC.
Aproape 4 din 10 persoane din întreaga lume (39%) au declarat că uneori sau adesea evită în mod activ ştirile, comparativ cu 29% în 2017, potrivit raportului realizat de Institutul Reuters al Universităţii Oxford.
Războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu ar fi putut contribui la dorinţa oamenilor de a renunţa la ştiri, au declarat autorii raportului. Evitarea ştirilor se află, acum, la un nivel record. Un total de 94.943 de adulţi, din 47 de ţări, au fost chestionaţi de YouGov, în ianuarie şi februarie, pentru ediţia din acest an a Digital News Report. Raportul vine într-un moment în care miliarde de oameni din întreaga lume au mers la urne în cadrul alegerilor naţionale şi regionale. Raportul a constatat că alegerile au crescut interesul pentru ştiri în câteva ţări, inclusiv în Statele Unite. Cu toate acestea, tendinţa generală rămâne ferm descendentă, potrivit studiului.
În întreaga lume, 46% dintre oameni au declarat că sunt foarte sau extrem de interesaţi de ştiri – în scădere faţă de 63% în 2017. În Regatul Unit, interesul pentru ştiri a scăzut aproape la jumătate din 2015.
„Agenda de ştiri a fost, evident, deosebit de dificilă în ultimii ani. Aţi avut pandemie şi războaie, aşa că este o reacţie destul de naturală ca oamenii să se îndepărteze de ştiri, fie că este vorba de protejarea sănătăţii lor mintale, fie că pur şi simplu vor să îşi vadă de restul vieţii lor”, a declarat, pentru BBC News, autorul principal al raportului, Nic Newman.
Fenomen îngrijorător: Cantitatea de știri copleșește oamenii
Newman a declarat că cei care aleg să evite selectiv ştirile o fac adesea pentru că se simt „neputincioşi”. „Aceştia sunt oameni care simt că nu au nicio influenţă asupra lucrurilor care se întâmplă în lume”, a spus el.
Unii oameni se simt din ce în ce mai copleşiţi şi confuzi de cantitatea de ştiri din jur, în timp ce alţii sunt obosiţi de politică, a adăugat el. Femeile şi persoanele mai tinere au fost mai predispuse la saturaţie de cantitatea de ştiri din jur, potrivit raportului. Între timp, încrederea în ştiri se menţine la 40%, dar este totuşi cu 4% mai mică decât în perioada de vârf a pandemiei de coronavirus, potrivit sondajului.
În Marea Britanie, încrederea în ştiri a crescut uşor în acest an, la 36%, dar rămâne cu aproximativ 15 puncte procentuale mai mică decât înainte de referendumul pentru Brexit din 2016. BBC a fost cel mai de încredere brand de ştiri din Marea Britanie, urmat de Channel 4 şi ITV.
Raportul a constatat că audienţa surselor tradiţionale de ştiri, cum ar fi televiziunea şi presa scrisă, a scăzut brusc în ultimul deceniu, tinerii preferând să se informeze online sau prin intermediul reţelelor sociale. În Regatul Unit, aproape trei sferturi dintre oameni (73%) au declarat că îşi iau ştirile online, faţă de 50% pentru televiziune şi doar 14% pentru presa scrisă.
Cea mai importantă platformă de socializare pentru ştiri este în continuare Facebook, deşi se află în declin pe termen lung. YouTube şi WhatsApp rămân surse importante de ştiri pentru mulţi, în timp ce TikTok este în creştere şi a depăşit pentru prima dată X (fostul Twitter). 13% la sută dintre oameni folosesc aplicaţia de partajare video pentru ştiri, faţă de 10% care folosesc X. Cifra pentru TikTok este chiar mai mare pentru persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani la nivel global, cu 23%.
Materialele video, sursă tot mai importantă de ştiri online
În legătură cu aceste schimbări, materialele video devin o sursă tot mai importantă de ştiri online, în special pentru grupurile mai tinere. Potrivit raportului, videoclipurile scurte de ştiri sunt cele mai atractive.
„Consumatorii adoptă materialele video pentru că sunt uşor de utilizat şi oferă o gamă largă de conţinut relevant şi atractiv. Dar, multe redacţii tradiţionale sunt încă înrădăcinate într-o cultură bazată pe text şi se străduiesc să îşi adapteze modul de a spune poveştile”, a declarat Newman. Raportul a afirmat că, pentru editori, podcastul de ştiri reprezintă un punct luminos. Dar, este o „activitate minoritară în general”, atrăgând în primul rând audienţe bine educate. Între timp, raportul a constatat o suspiciune publică larg răspândită cu privire la modul în care inteligenţa artificială (AI) ar putea fi utilizată în reportaje, în special pentru ştiri dure, cum ar fi politica sau războiul.
„Există mai mult confort în ceea ce priveşte utilizarea inteligenţei artificiale în sarcinile din spatele scenei, cum ar fi transcrierea şi traducerea; în sprijinirea şi nu în înlocuirea jurnaliştilor”, a adăugat raportul.
Fenomen îngrijorător: Google și Facebook au schimbat presa
Google și Facebook au schimbat în ultimul timp radical felul în care arată presa. Oricine are o pagină de Facebook, Instagram sau pune ceva pe TikTok și aduce ceva în discuție, s-ar putea denumi un jurnalist, semnalează unii dintre analiști. În plus, se vorbește deja despre „modelul de afaceri al jurnalismului”.
„Presa este liberă, dar nu mai este presa de acum 20-30 de ani. Acum, toată lumea este presă. Oricine are o pagină de Facebook, Instagram sau pune ceva pe TikTok și semnalează ceva sau aduce ceva în discuție, s-ar putea denumi un jurnalist. Problema este că nu se mai face distincție între cineva care postează ceva și cel care trăiește din această meserie de jurnalist. Este un amalgam care, câteodată face bine, câteodată face rău, dar trăim aceste vremuri. Dacă lumea crede mai mult în oamenii care pun pe Instagram sau Facebook, presa va pierde”, a explicat Cristian Hostiuc, director editorial la ZF, la Aleph News.
Presa pare a fi fără scăpare în ceea ce privește impactul cu tehnologia. Spre exemplu, grupul german Axel Springer, care „răspunde” de Bild, s-a asociat cu OpenAI, compania californiană care a creat ChatGPT, care îl va plăti pentru a furniza conţinuturi ale grupului media ca răspuns la întrebările utilizatorilor, potrivit AFP.
Citiți și: Chat GPT – Inteligența Artificială deștept de mediocră?
