Mii de persoane au protestat recent la Barcelona împotriva supraturismului din capitala Cataloniei, un loc care atrage anual milioane de vizitatori. Nu este singura manifestare de acest fel, semn că apare, treptat, un fenomen, mai ales în destinații turistice cunoscute: anti-turism.
Protestul din Barcelona reprezintă doar una dintre multele nemulțumiri care cresc în întreaga Spanie, țară aflată pe locul doi în topul mondial al destinațiilor turistice. În timp ce industria ospitalității și comerțul local profită din plin de banii turiștilor, locuitorii resimt presiunea creșterii prețurilor și aglomerația, ajungând adesea la capătul puterilor. Această dublă față a turismului evidențiază necesitatea unui echilibru între beneficiile economice și calitatea vieții rezidenților.
Manifestanții din Barcelona au denunțat în special efectul turismului excesiv asupra prețului locuințelor. Chiriile au crescut cu 68% în ultimul deceniu, conform primăriei din Barcelona. Această creștere face că locuințele să devină inaccesibile pentru localnici, afectând în același timp afacerile locale, mediul și condițiile de muncă ale angajaților locali. Unii spun că mici afaceriști nu mai fac față să plătească lună de lună chiriile și trag obloanele.
Anul trecut, Barcelona a fost vizitată de peste 12 milioane de turiști, conform municipalității. În încercarea de a facilita accesul localnicilor la locuințe cu prețuri pentru toate buzunarele, primăria a anunțat recent că dorește să pună capăt închirierii apartamentelor pentru turiști până în 2029.
Fenomen: Mişcările ostile s-au multiplicat
Această măsură ar putea reprezenta un pas important în restabilirea echilibrului dintre turism și viața localnicilor. Din Insulele Baleare şi până în Canare, trecând prin marile oraşe turistice ale Andaluziei, aşa cum este Malaga, mişcările ostile supraturismului s-au multiplicat în Spania. Regiunea cea mai vizitată este Catalonia, cu peste 18 milioane de turişti, urmată de Insulele Baleare cu 14,4 milioane şi de Insulele Canare cu 13,9 milioane.
Aceste destinații sunt cele mai afectate de fluxurile masive de turiști, care generează atât beneficii economice, cât și provocări majore pentru rezidenți. Protestele ne arată nevoia urgentă de reglementare și gestionare sustenabilă a turismului pentru a proteja calitatea vieții localnicilor, dar și mediul înconjurător.
Dar întrebarea care va fi pusă mai departe este următoarea: poate Spania să reducă turismul, adică sectorul care reprezintă 12,8% din PIB şi reuneşte 12,6% din locurile de muncă!?
În întreaga lume, anti-turismul s-a intensificat în ultimii ani, în destinații populare precum Veneția, Amsterdam și Bali, unde localnicii cer reglementarea strictă a fluxului de turiști pentru a proteja localnicii.
Fenomen care se manifestă şi în Atena
Autorităţile din Atena iau în calcul soluţii de combatere a supraturismului, după modelul altor oraşe europene, precum Barcelona. Fenomenul se manifestă şi în Islanda, unde oficialii spun că se descurcă cu numărul mare de nave de croazieră care vizitează zona şi contribuie la dezvoltarea afacerilor locale. Mai multe oraşe din Europa au probleme din cauza supraturismului.
În Atena, situaţia a apărut acum 2 ani, când autorităţile s-au bucurat că au turişti tot anul. Obiectivul a fost atins, dar cu ce preţ? În absenţa reglementărilor, chiriile au crescut vertiginos în cartierele din jurul Atenei şi au explodat în apropierea metroului din cauza numărului mare de turişti.
„Tot acest efort în turism înseamnă prea puțin financiar pentru oraș. Gândiți-vă că fiecare vizitator aduce în oraș câte 0,4 euro fiecare, nu în fiecare zi, în total. Și nu am primit acești bani deși suntem în iulie. Adică trebuie să găsim o modalitate de a face turismul viabil”, spune , Harris Doukas, potrivit TVR.
Barcelona a luat recent măsuri împotriva închirierii locuinţelor pe termen scurt. Atena vrea să ia măsuri similare.
Se aşteaptă ca în acest an numărul turiştilor să depăşească 7 milioane, ceea ce afecetează domenii ale vieţii sociale ale oraşului şi nu pozitiv. În Islanda însă, s-a ajuns la un record de turişti care vin pe navele de croazieră şi vizitează oraşele unde acostează, 7000 pe zi, de 3 ori mai mulţi decît localnicii. Magazinele şi restaurantele sunt luate cu asalt, iar autorităţile spun că veniturile sunt foarte importante pentru municipalitate şi pentru afacerile locale.
Anti-turism: Veneția a dat tonul acestui fenomen
În Veneția, locuitorii și oficialii locali caută modalități de a limita fluxul de turiști care, deși aduc venituri semnificative, afectează și calitatea vieții și integritatea orașului istoric. În prima zi de vară, pe 1 iunie, au intrat în vigoare noile reguli care interzic utilizarea difuzoarelor și limitează dimensiunea grupurilor de turiști la 25 de persoane, adică undeva la jumătate din numărul unui autocar turistic. Aceste măsuri fac parte dintr-un efort mai amplu de a controla turismul excesiv și de a proteja patrimoniul cultural și ambiental al Veneției.
Suplimentar, Veneția a implementat o taxă de intrare zilnică de 5 euro la începutul acestui an și a interzis acostarea navelor de croazieră începând din 2021. Aceste acțiuni sunt răspunsuri la problemele cauzate de cele peste 13 milioane de vizitatori înregistrate în 2019 și la preocupările legate de impactul negativ al turismului masiv asupra orașului.
În plus, administrația din Veneţia interzice grupurile mari de turişti şi difuzoarele, la puţin timp după ce a introdus taxa zilnică pentru vizitatori. Măsura are rolul de a diminua aglomeraţia din oraş. Conform noilor reguli, grupurile de turişti nu vor fi mai mari de 25 de persoane. Turismul excesiv reprezintă o mare problemă în oraşul cu o populaţie de doar 250.000 de locuitori.
Veneţia a înregistrat un exod al localnicilor din cauza temerilor că turiştii ar putea copleşi oraşul. Anual, peste 10 milioane de persoane vizitează Veneţia. Inclus în 1979 în Patrimoniul mondial UNESCO, oraşul a fost scos de pe listă anul trecut. Experții organizaţiei au avertizat atunci că Italia nu ia măsuri suficiente pentru a proteja orașul în fața turismului excesiv și a schimbărilor climatice.
Citiți și: Turism restricționat: Cât costă să urci pe un munte celebru
