Falimentul României, mai precis incapacitatea statului român de a returna în viitor ratele la uriașele împrumuturi contractate în ultimii ani sau de a efectua plăți obligatorii pentru funcționarea economiei și societății a ajuns să depindă de decizii luate în afara țării, la Bruxelles și Washington.
Falimentul României, jucat ca la alba-neagra de guvernanți
Falimentul României, cel puțin perspectiva unui asemenea dezastru, pare că nu îi sperie pe guvernanții de la București.
Agenția internațională de rating Fitch a emis de curând un avertisment la adresa autorităților de la București, cărora le recomandă să ia rapid măsuri pentru limitarea deficitului bugetar, devenit cel mai mare din Uniunea Europeană prin raportare la PIB.
În caz contrar, Fitch arată că nu exclude retrogradarea României în categoria ”junk”, nerecomandată investitorilor.
Însă reacția autorităților de la București, prin vocea ministrului Fondurilor Europene, Adrian Câciu, a fost departe de așteptările celor care poate ar fi așteptat o atitudine responsabilă. Câciu practic a dat cu flit agenției internaționale de rating, arătând, printr-o postare publică pe internet, că ”România se află printre puţinele ţări al căror deficit este realizat pe investiţii. Singura cale spre dezvoltare este push-ul investiţional”.
Altfel spus, România nu intenționează să adopte măsurile de corecție recomandate de agenția internațională de rating și continuă să meargă și pe mai departe pe calea supra-îndatorării.
Nori negri la orizont
Analistul economic Adrian Negrescu a declarat, în exclusivitate pentru Oficiul de Știri, că autoritățile nu ar trebui să ignore norii negri care se adună deasupra economiei României.
”Pare că ignorăm toate avertismentele agențiilor de rating și ne bucurăm cu faptul că ni se confirmă ratingul actual.
Dar nu trebuie să uităm că se adună din ce în ce mai mulți nori negri asupra economiei. Economia funcționează cu frâna de mână trasă, iar încasările din taxe s-ar putea să scadă, pe fondul unei potențiale recesiuni în care ne-am putea afla în 2025.
Din punct de vedere fiscal nu stăm deloc bine, suntem singura țară din Europa care am crescut taxele de trei ori, în ultimii doi ani de zile. Investitorii privesc cu un mare semn de întrebare România, dovadă că investițiile străine au scăzut cu peste 20% în acest an, după ce anul trecut se ridicau la numai 6 miliarde de euro, față de 10 miliarde de euro, cu un an în urmă.
Adică au scăzut și continuă să scadă investițiile străine.
Sunt semnale de alarmă pe care autoritățile, dincolo de interesul electoral de a promova tot ceea ce este pozitiv în această țară, ar trebui să le ia în calcul. Sper ca noul guvern, după alegeri, să vină cu acel plan concret de măsuri menite să pună poziția financiară a României pe o poziție normală.”, a declarat analistul economic.
Retrogradarea în ”junk” nu este exclusă!
”Altfel, după alegeri, nu este exclus ca agențiile de rating să ne sancționeze pentru derapajul extrem de puternic în materie de cheltuieli publice și mai ales de împrumuturi, care ating în România cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană.
O retrogradare în ”junk” echivalează cu statutul de economie care nu este fezabilă pentru investiții. Dincolo de faptul că am putea fi ocoliți și de bruma de investitori care mai sunt interesați de România în momentul de față, ar putea genera o creștere a costurilor de împrumut ale țării noastre, în condițiile în care noi avem de împrumutat anul viitor cel puțin 40 de miliarde de euro, pentru a susține deficitul bugetar.
Gândiți-vă că numai factura creșterilor de pensii va fi de 10 miliarde de euro, bani care nu există în momentul de față din încasările statului, preconizate pentru 2025.
Este deci un moment extrem de dificil și de important, iar dacă vom fi retrogradați la categoria ”junk” din păcate lucrurile vor merge spre o recesiune economică extrem de puternică.”, a mai spus Adrian Negrescu, pentru Oficiul de Știri.
La mâna Comisiei Europene
”Sper că nu ajungem acolo, mai cu seamă că, din punctul meu de vedere, un rol decisiv în toată această situație va avea aprobarea sau nu a planului de reducere a deficitului bugetar, trimis către Comisia Europeană.
Dacă cei de la Comisia Europeană ne vor da un pașaport în alb, pentru a reduce deficitul bugetar treptat, în următorii șapte ani, s-ar putea ca ratingul României să nu fie afectat și să ne menținem pe linia de plutire.
Altfel, dacă Executivul european nu va mai închide ochii la derapajele economice și fiscale de la București, mi-e teamă că economia va intra în recesiune.”, avertizează analistul economic.
O plasă de salvare foarte tăioasă
”Nu se pune totuși problema unei incapacități de plată pentru România, suntem în Uniunea Europeană, avem întotdeauna o plasă de salvare oferită de Fondul Monetar Internațional.
În cel mai rău caz, în care vom avea probleme financiare, avem la dispoziție această linie de finanțare din partea instituției financiare de la Washington (FMI), de 30-40 miliarde de euro, care ne-ar putea salva dintr-o situație neplăcută.
Nu mai suntem în situația de a intra în incapacitate de plată, cum eram în anii 90, suntem o țară membră UE, în care interesele investitorilor primează, motiv pentru care, în orice situație, România va face rost de bani.
FMI-ul vine cu un împrumut cu o dobândă aflată la jumătate, față de cât oferă piața în momentul de față, deci strict din punct de vedere financiar ar fi avantajos să luăm bani de la ei.
Problema este dacă suntem de acord cu ceea ce ne propune, la capitolul reforme, Fondul Monetar Internațional. Acolo sunt marile probleme, legate de reformele dure și extrem de tăioase pe care FMI le propune.
Cred că o austeritate economică în stilul FMI ar face mai mult rău decât bine unei economii fragile, așa cum este cea românească.”, a concluzionat Adrian Negrescu.
Consiliul Fiscal îl contrazice pe Câciu
În context, trebuie amintit că în ultimul raport publicat de Consiliul Fiscal, cu ocazia rectificării bugetare operate de guvern, se arată că: ”Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (…)”.
Mai mult decât atât, Consiliul Fiscal estimează că rectificarea bugetară, în lipsa unor măsuri care să vizeze reducerea cheltuielilor publice, poate urca deficitul bugetar la 8% din PIB.
Iar avertismentul emis de Fitch la adresa guvernului român a fost publicat plecând de la premisa că deficitul bugetar al României va scădea în 2024 de la 7% la 5,8%, lucru ce este tot mai puțin probabil că se va întâmpla și crește îngrijorările cu privire la riscurile legate de falimentul României.
CITIȚI ȘI: Petrișor Peiu: “România a împrumutat 5 miliarde de euro într-o singură zi” (oficiuldestiri.ro)
