Facturile la energie electrică vor reprezenta o povară și mai mare pentru români în această iarnă, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor pe piața spot din noiembrie. România a ajuns să aibă cea mai scumpă energie electrică din Europa, cu un preț mediu de 168,12 euro/MWh, depășind țări precum Germania sau Franța, care beneficiază de tarife mult mai mici. Creșterea prețurilor este atribuită unui consum ridicat, condițiilor meteo nefavorabile și limitărilor din producția hidroenergetică.
Cauzele scumpirilor pe piața de energie electrică
Principalul factor care a condus la creșterea prețurilor este consumul ridicat generat de temperaturile scăzute. La aceasta se adaugă problemele structurale din sectorul energetic românesc, cum ar fi producția scăzută de energie regenerabilă și capacitățile convenționale insuficiente pentru a satisface cererea. În noiembrie, importurile de energie electrică au atins niveluri record, de 3.000 MW, aproape de capacitatea maximă a infrastructurii de transport energetic.
Specialiștii atrag atenția că aceste scumpiri subliniază vulnerabilitatea sistemului energetic din România, care depinde prea mult de importuri și este lipsit de un mix energetic echilibrat. Alte țări din regiune, precum Bulgaria și Ungaria, se confruntă cu probleme similare, având prețuri de 167,84 euro/MWh, respectiv 163,7 euro/MWh.
Cum se compară România cu alte țări europene
La nivel european, România s-a plasat în noiembrie în fruntea clasamentului celor mai scumpe piețe de energie electrică. În timp ce românii plătesc prețuri medii zilnice de peste 162 euro/MWh, în Franța și Germania prețurile sunt considerabil mai mici, la 100 euro/MWh și 121 euro/MWh. În plus, pe întreg anul 2024, România ocupă locul trei în topul celor mai scumpe piețe spot din Uniunea Europeană, cu un preț mediu anual de 100,16 euro/MWh, fiind devansată doar de Irlanda și Italia.
Această situație ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea politicilor energetice actuale, mai ales în contextul în care românii au venituri mult mai mici comparativ cu cetățenii din vestul Europei. Diferențele mari de preț între România și țările occidentale reflectă atât probleme structurale, cât și ineficiențe administrative.
Ce urmează după expirarea plafonării prețurilor?
Plafonarea prețurilor la energie electrică, care expiră în aprilie 2025, reprezintă un alt motiv de îngrijorare. Conform estimărilor, facturile s-ar putea dubla pentru consumatori, un avertisment deja lansat de companii precum Electrica. Guvernul actual a anunțat măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile, dar incertitudinea politică pune sub semnul întrebării viabilitatea acestor planuri.
„Pentru românii care plătesc astăzi 0,68 lei pe kWh, vom găsi măsuri țintite, astfel încât cei care au într-adevăr nevoie să primească sprijin”, a explicat Sebastian Burduja, ministrul energiei. Totuși, multe dintre aceste promisiuni depind de forma viitoare a guvernării și de prioritățile politice ale noii administrații.
”Noi acum pregătim perioada de după 1 aprilie. Ce înseamnă asta? Noi am făcut nişte simulări. Pentru românii care plătesc astăzi 1,3 lei pe kWh, de fapt, plătesc sub plafon, aţi văzut că furnizorii s-au dus mai jos, sub aceste plafoane, cel mai probabil facturile vor fi mai mici”, a mai spus ministrul Sebastian Burduja, citat de Fanatik.
Românii se confruntă cu una dintre cele mai grele perioade din punct de vedere al costurilor cu energia electrică. Prețurile mari, dependența de importuri și vulnerabilitățile sistemului energetic vor continua să pună presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe măsură ce iarna avansează, consumatorii vor resimți din ce în ce mai acut impactul acestor scumpiri, mai ales că soluțiile pe termen lung pentru stabilizarea pieței de energie par să fie încă departe de a fi implementate.
