Aseară, toată suflarea românească care are cât de cât tangență cu sportul l-a urmărit pe extraterestru David Popovici, care chiar dacă nu a luat decât medalia de bronz a dovedit că sportul are și o componentă mistică. Diferența dintre locul 2 ocupat de un australian l, locul 3 ocupat de David Popovici și locul patru ocupat de ungur a fost de o sutime de secundă, nu știu dacă vom putea realiza vreodată ce înseamnă asta și dacă percepem cu simțurile noastre diferența. Dacă la 200 m David Popovici câștiga la 4 sutimi de secundă, uite că a venit și momentul în care Dumnezeu e așezat cu mâna pe fiecare la locul lui. Nu pot să nu îl așez și eu la locul lui acolo sus, în Olimpul olimpiadei pe francezul Leon Marchand care a câștigat două medalii olimpice la interval de o oră.
Extraterestrul David Popovici dă o lecție românilor

La vârsta la care alți adolescenți au ca țel în viață să-și cumpere BMW de pe vremea războaielor dacice și să se rupă în figuri de manele pe plajă la Mamaia, David Popovici oferă românilor o lecție numită muncă și tenacitate. Sunt sigur că după aurul și bronzul de la Olimpiadă David Popovici va mai face niște surprize plăcute. Să nu uităm, totuși, că este dublu campion european și dublu campion mondial și numai tenacitatea chinezească a unui înotător de pe altă lume, pe nume Zhanel Pan, care și-a bătut propriul record mondial aseară cu patru zecimi de secundă i-a tăiat macaroana medaliilor lui David.
Poate că ar fi bine ca noi, ăștia care am albit prea devreme, să ținem cont de lecția pe care un adolescent de 19 ani ne-a dat-o în joacă. La începuturile jocurilor din murdarul și cosmopolitul Paris, care pare a fi imaginea contemporană a turnului Babel, în care Sodoma și Gomora sunt doar niște cartiere mai micuțe, David a șocat pe toată lumea în momentul în care a părăsit campusul olimpic și a decis să se mute într-un hotel mai aproape de sală. Pragmatici, doar coreenii s-au luat după el.
Calm, de parcă ar fi așteptat să vină metroul la Dristor 2 și cu o siguranță de sine pe care n-am văzut o decât la marii învingători, David Popovici ascunde în spatele unui zâmbet relaxat mii de ore de stat în apă, sute de zile de sculat la 4:30 (la care nu sunt treji nici măcar cocoșii doamnei Găinescu) de tras la sală de fiare, la ora la care tu te gândești cum ar fi să stai cu fata aia care prezintă meteo la Pro TV pe o insulă pustie și la 7:30 să fii în bazin și să dai de mâini până îți amorțesc picioarele. Și asta la o vârstă la care colegii tăi își umflă mușchii și se laudă în centrul vechi cu gagicile agățate.
Este un zeu formare
De la Nadia Comăneci, care a câștigat cu o fermecătoare inconștiență titlul de cea mai bună gimnastă a tuturor timpurilor România nu am mai avut un asemenea fenomen într-un sport în care nu avem nici tradiție, nici bază de pregătire, nici experiență și nici sponsorizări. Cu toate astea, băiatul ăsta subțirel de trece liniștit printre ulucile de la gardul doamnei Niculina din Lehliu Gară a reușit nu numai să intre în elita mondială a unui sport care te macină și te murează și la propriu și la figurat. Este meritul lui și al părinților care l-au crescut frumos și bine educat, al antrenorilor care i-au stat în umbră, că a reușit să mai aducă bucurie în sufletul românilor și să le mai ridice puțin moralul pe care greutățile și ipocrizia unor politicieni, care încearcă să-și atribuie pe nedrept performanțele adolescentului extraterestru pe numele lui David Popovici.
Astăzi, Gică Contra vă urează să aveți apă uscată și șalupe din porumb fiert.
CITIȚI ȘI: David Popovici, MEDALIE DE BRONZ la JO 2024! (oficiuldestiri.ro)