Marți seara, la Muzeul Naţional de Istorie a României, a fost inaugurată Expoziţia “Cuza 150”, cea care îl prezintă pe pe Alexandru Ioan Cuza „în tripla lui calitate: de om, de om politic şi de conducător de naţiune” după cum a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României, la vernisajul expoziţiei.
“Anul acesta s-au împlinit 150 de ani de la moartea celui care practic stă la fundamentul statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a domnit doar şapte ani, dar ceea ce a reuşit să împlinească în nişte condiţii înfiorătoare a fost o operă perenă.
Practic, nu există instituţie modernă, inclusiv aceasta în care ne aflăm, care să nu aibă conexiune cu opera lui Alexandru Ioan Cuza, de la Ministerul Afacerilor Externe, la Ministerul Educaţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Parchetul General, Ministerul Justiţiei, ca să amintesc doar câteva din instituţiile foarte importante, îşi au originea în instituţii create de Alexandru Ioan Cuza. Cuza a fost unul din cei mai profunzi şi mai de succes proeuropeni din istoria noastră”, a spus directorul MNIR.
De asemenea, Cornel Ilie, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României, şi unul dintre curatorii expoziţiei “Cuza 150″, a afirmat că expoziţia nu este despre moartea lui Alexandru Ioan Cuza, ci este una care priveşte viaţa şi activitatea domnitorului.
Cornel Ilie a enumerat parte dintre obiectele care pot fi văzute în cadrul expoziţiei. „Sunt şi lucruri care au fost mai puţin aduse în atenţie, legate de pasiunile lui Cuza, de calităţile şi defectele lui Cuza, pentru că Cuza a fost domn, dar a fost şi om, cu defectele şi calităţile lui, şi am vrut să creăm un echilibru între a prezenta cele două faţete”, a precizat directorul adjunct”, a spus el.
“Printre obiectele expuse se găsesc tronurile lui Alexandru Ioan Cuza şi cel al doamnei Elena Cuza, avem portretul oficial realizat de Carol Pop de Szathmari, faimoasele ocale – ştim cu toţii poveştile despre Cuza şi ocaua mare – ocaua mică, avem documente legate de reforma agrară, avem sabia de învestitură primită de la sultanul Abdul Medjid I în 1860, dar în expoziţie se regăsesc şi obiecte şi documente referitoare la abdicarea forţată din 11 februarie 1866, la exilul lui Cuza, la această perioadă de şapte ani pe care el a petrecut-o în străinătate. Regăsesc aici cei care vor veni să vadă expoziţia inclusiv testamentul domnitorului întocmit în 1873, cu puţin timp înainte de a muri la Florenţa şi apoi există această parte dedicată omului Cuza, familiei sale, legăturilor sale cu Elena Cuza, cu copiii săi. Sunt şi lucruri care au fost mai puţin aduse în atenţie, legate de pasiunile lui Cuza, de calităţile şi defectele lui Cuza, pentru că Cuza a fost domn, dar a fost şi om, cu defectele şi calităţile lui, şi am vrut să creăm un echilibru între a prezenta cele două faţete”, a precizat directorul adjunct.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada octombrie 2023 – martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10,00 – 18,00 (program de vară) şi 9,00 – 17,00 (program de iarnă).
Amprenta domnitorului Cuza, dar şi a omului Cuza
Expoziţia “Cuza 150”, care aduce în prim-plan viaţa şi activitatea uneia dintre cele mai importante şi interesante figuri ale istoriei noastre, se va deschide pe 3 octombrie, începând cu ora 18,00, la Muzeul Naţional de Istorie a României.
Potrivit unui comunicat al MNIR, expoziţia “caută să aducă la un loc o serie de bunuri de patrimoniu care să poarte amprenta domnitorului Cuza, dar şi a omului Cuza, fără a glorifica inutil anumite aspecte şi fără a trece cu vederea chestiunile controversate, având convingerea că onestul Cuza nu ar fi vrut acest lucru”.
Sunt prezentate foarte multe obiecte personale ale lui Alexandru Ioan Cuza – ceasuri, bijuterii, tabachere, porţelanuri, servieta, un tac de biliard – şi ale Doamnei Elena Cuza – scrisori, sigilii, bijuterii, fotografii, trusa de scris, argintărie.
În acest an s-au împlinit 150 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada octombrie 2023 – martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10,00 – 18,00 (program de vară) şi 09,00 – 17,00 (program de iarnă).
Proiectul expoziţional este realizat de MNIR împreună cu Muzeul Unirii – Complexul Muzeal Naţional Moldova de la Iaşi, Muzeul Militar Naţional “Regele Ferdinand I”, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional al Bucovinei de la Suceava, Complexul Muzeal Naţional Neamţ, Muzeul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Muzeul Judeţean Vaslui, Muzeul “Vasile Pârvan” de la Bârlad şi Arhivele Naţionale ale României.
La expoziţie a contribuit şi Daniel Cosmin Obreja, care s-a alăturat demersului muzeal cu obiecte din colecţia proprie.
