Rezultatele la alegerile prezidențiale din Croația, aflate la turul doi, arată o victorie zdrobitoare a președintelui croat în funcție, Zoran Milanovic, potrivit primelor exit-poll-uri.
Conform exit-poll-urilor, Milanovic l-ar învinge pe rivalul său, Dragan Primorac, cu 77,8%. În ciuda remarcilor și retoricii sale anti-Occidentale și pro-ruse, Milanovic rămâne cel mai popular politician al țării în aces moment. Retorica sa contrastează puternic cu cea pe care o avea în urmă cu 12 ani, când conducea Croația spre aderare la UE din poziția de prim-ministru, potrivit antena3.ro.
În 2020, el a câștigat prima dată președinția țării fiind susținut de Partidul Social Democrat, din rândurile căruia și provine. În discursul său de la Zagreb, de după victoria consemnată în turul întâi al scrutinului, Zoran Milanovic a promis că se va ocupa îndeaproape de promovarea unei Croații „cu atitudine, care să grijă de interesele sale şi care este conştientă că numai nouă ne pasă de ceea ce se întâmplă în ţara noastră”. La rândul său, premierul Plenković a salutat intrarea candidatului partidului său în turul al doilea.
„De mâine este un nou joc, două noi săptămâni. Milanovic nu are niciun program. Nu vrem să fim târâţi spre Rusia, vrem ca Croaţia să meargă în direcţia corectă”, a punctat Plenković cu referire la victoria însemnată din alegerile pentru turul întâi a lui Zoran Milanovic.
Zoran Milanovic, supranumit Trump al Balcanilor
Milanovic și-a folosit poziția pentru a-și ataca, cu retorică populistă, dușmanii politici din țară și numeroși oficiali UE, câștigând pentru stilul său combativ de comunicare porecla „Trump al Balcanilor” sau „Trump al Croației”.
Mulți dintre alegătorii lui Milanovic sunt eurosceptici, o poziție neobișnuită pentru țara care a devenit membru UE doar în 2013, și care a intrat în ultimul an în Spațiul Schengen și a început să folosească moneda unică, euro, după cum notează Radio Europa Liberă Moldova. Alegătorii sunt însă mânați mai puțin de vreo antipatie profundă față de Europa și mai mult de opoziția vehementă a președintelui față de partidul HDZ, care domină țara în ultimii 33 de ani și de care mulți oameni s-au săturat.
„Politicile sale s-au mutat mai la dreapta, au o tendință populistă”, explică Andjelko Milardovic, cercetător la Institutul pentru Studiul Migrației și Etniilor. El avertizează că Milanovic ar putea întârzia ajutoarele Croației pentru Ucraina și ar putea domoli cooperarea cu NATO. În trecut, el amenințase să se opună aderării Suediei și Finlandei la NATO.