Corina Crețu – europarlamentar, fost comisar european și membru în Comisia de Politică Externă a Parlamentului European a vorbit pentru site-ul oficiuldestiri.ro despre beneficiile AIR Schengen și Schengen-ul maritim pentru români.
Reamintim că 31 martie 2024 este data la care România, respectiv românii, vor intra oficial în Spațiul Schengen aerian și maritim.
Mai exact, două zile de despart de momentul în care cetățenii români vor benefia de libertatea de circulație, fără a mai fi controlați de către ofițerii de frontieră ale celorlalte state Schengen.
Corina Crețu: „Cu toate acestea, polițiștii de frontieră nu vor dispărea din aeroporturi”
Europarlamentarul Corina Crețu recunoaște că această aderare parțială reprezintă un act de dreptate care i se face României, după 13 ani de așteptări la poarta Schengen.
„Faptul că la data de 31 Martie vom intra în Schengen aerian și maritim reprezintă un pas înainte și un act de dreptate care i se face României, deoarece, în final, cetățenii români vor putea beneficia de libertatea de circulație, fără a mai fi controlați de către ofițerii de frontieră ale celorlalte state Schengen.
Concret, persoanele care se vor deplasa către alte state Schengen cu avionul vor face doar controlul de securitate, iar apoi vor merge direct către poarta de îmbarcare. Astfel, nu vor mai exista verificări ale documentelor de călătorie de către ofițerii de frontieră. În sarcina pasagerilor nu vor exista obligații suplimentare.
Cu toate acestea, polițiștii de frontieră nu vor dispărea din aeroporturi, aceștia vor continua să fie în incinta aeroporturilor și să efectueze controale inopinate pentru a stabili identitatea persoanelor, să stabilească dreptul de ședere și situația legală a persoanelor, pentru a preveni și combate eventuale fapte ilegale”, a explicat Corina Crețu.

„Reflectă toate eforturile pe care România le-a făcut pentru a-și putea exercita un drept obținut”
Europarlamentarul român recunoaște faptul că, dincolo de acest context favorabil pentru români, miza supremă o reprezintă integrarea terestră, deoarece transportatorii suferă cel mai mult, așteptând uneori și zile la cozi la frontieră.
„Beneficiul pentru cetățeni se reflectă în principal prin fluidizarea cozilor, deoarece în medie, la controlul documentelor o persoană stă aproximativ 2 minute, în funcție de situație. Acest timp de așteptare, combinat cu timpul petrecut la coadă nu va mai exista, facilitând călătoriile tuturor românilor.
După cum am spus, faptul că am intrat în Schengen aerian și maritim reprezintă un pas înainte și reflectă toate eforturile pe care România le-a făcut pentru a-și putea exercita un drept obținut de mai bine de un deceniu. Așa cum am subliniat de fiecare dată, miza o reprezintă integrarea terestră, deoarece transportatorii suferă cel mai mult, așteptând uneori și zile la cozi la frontieră.”

„Negocierile pentru aderarea terestră trebuie să continue și să reprezinte o prioritate”
Corina Crețu a mai precizat că lipsa unei aderări totale creează, pentru România, prejudicii financiare de ordinul miliardelor de euro, dar și pagube de mediu de 46.000 de tone de CO2 anual.
„Totodată, conform ultimelor date, faptul că rămânem în afara frontierelor terestre Schengen creează prejudicii financiare de ordinul miliardelor de euro, dar și pagube de mediu de 46.000 de tone de CO2 anual, afectând cu precădere sănătatea celor din proximitatea zonelor de frontieră.
Cred că în acest moment este foarte important să nu ne resemnăm cu această integrare parțială. Da, este un pas înainte, dar negocierile pentru aderarea terestră trebuie să continue și să reprezinte o prioritate pentru autoritățile române, în caz contrar, există riscul ca acest subiect extrem de relevant pentru România să se estompeze de pe agenda europeană„, a conchis europarlamentarul.
Pasagerii Schengen vs. pasagerii non Schengen
Este important de precizat că pasagerii care vin din zona Schengen sunt debarcați din avion, ajung în terminal, iar de acolo nu mai trec prin niciun control.
Cu alte cuvinte, au cale liberă până în zona de recuperare a bagajelor, dacă le-au avut, dacă nu, pot ieși liniștiți în zona publică.
La rândul lor, pasagerii non Schengen vor intra în terminal, vor trece de un control de frontieră – reamplasat într-o zonă mult mai aproape de capătul terminalului – iar după aceea vor trece și ei liber către zona publică.
Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) susține că, dacă în 2011, pe Aeroporul Otopeni erau undeva la vreo 7 milioane de pasageri – cu cei veniți de la Băneasa, după mutarea traficului – în timp ce în anul 2024 discutăm de 15 milioane de pasageri.

România, primită după 13 ani în AIR Schengen
Consiliul Uniunii Europene a votat în unanimitate, pe 30 decembrie, primirea României și Bulgariei în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.
Potrivit deciziei UE, publicată pe 5 ianuarie, începând cu 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și dintre Bulgaria și România se elimină, în raporturile acestora cu celelalte țări membre ale spațiului de liberă circulație.
Oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) anunțaseră, la începutul lunii, că intensifică reconfigurarea terminalelor Schengen / non- Schengen, având în vedere că toți pasagerii internaționali sunt, deocamdată, pe același flux.
Potrivit reprezentanților CNAB, din totalul traficului internațional, două treimi dintre pasageri călătoresc către sau dinspre destinații aflate în spațiul Schengen.
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a înregistrat în anul 2023, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 14.698.845 pasageri, în creștere cu 16,56% față de 2022, și 128.594 mișcări de aeronave – aterizări plus decolări – în creștere cu 6,50% față de anul anterior.
Numărul total de pasageri din 2023 a ajuns, astfel, foarte aproape de cel maxim, înregistrat în anul 2019 (14.729.894 pasageri).
CITIȚI ȘI:
Ghidul AIR SCHENGEN pentru pasagerii din aeroporturi. Cum vom călători cu avionul din 31 martie