Claudiu Lupaș joacă în filmul documentar „Avram Iancu – împotriva Imperiului”, rolul bunului prieten al Crăișorului Munților. Interesant este faptul că el nu este actor, ci antreprenor, și are în spate o poveste captivantă de viață.
Documentarul „Avram Iancu – împotriva Imperiului”, în regia lui Theo Thorn Neagu, punctează momentele care au influențat decisiv destinul lui Avram Iancu, eroul revoluționar al Transilvaniei. Filmul urmărește evenimentele din perioada 1848-1872, până la moartea sa și a apărut, iată, în an aniversar Avram Iancu: 200 de ani de la naștere. Pelicula a intrat în cinematografele din țară la finele lunii ianuarie. Filmul a fost produs de o echipă independentă condusă de actorii Alin Panc și Alexandru Pop, sub numele de PaPa Pictures.
Cel care a interpretat rolul lui Ioan Boloș, bunul prieten al lui Avram Iancu, ne-a povestit atât despre provocările rolului pe care l-a jucat în film, cât și despre cele din viața personală. Nu în ultimul rând, Claudiu Lupaș a pus la dispoziție și recuzita necesară pentru realizarea peliculei, la Castelul Lupilor din Hunedoara – al cărui proprietar este și pe care l-a restaurat.
***
Cum a apărut ideea acestui film, cum puține se mai fac astăzi. Respectiv filme, inclusiv documentare, dedicate personalităților care au marcat istoria României?
În primul rând vreau să mulțumesc bunilor mei prieteni, Alin Panc și Sandu Pop (Văru Sandel) pentru oportunitatea și încrederea pe care mi-au acordat-o.
Ideea filmului dedicat lui Avram Iancu a apărut din dorința de a aduce în atenția publicului o poveste fascinantă, inspirațională, care să reflecte contribuția acelei persoane la evoluția istoriei naționale sau chiar internaționale. Aceste gen de filme pot fi văzute ca o modalitate de a educa și de a conștientiza importanța personalităților istorice în formarea identității și înțelegerii trecutului nostru. De asemenea, ele pot fi și o sursă de inspirație pentru generațiile actuale și viitoare.

Interpretați în acest film rolul bunului prieten al Crăișorului, Ioan Boloș. Sunteți absolvent de Stiințe Politice și activați, de ani buni, în mediul privat. Cum ați ajuns să cochetați – un cuvânt la modă, cu meseria de actor?
Interpretarea rolului bunului prieten al Crăișorului, Ioan Boloș, în acest film dedicat unei personalități istorice remarcabile, m-a făcut să văd această oportunitate ca pe o provocare interesantă și captivantă. Chiar dacă nu sunt actor, pasiunea pentru actorie sau pentru a explora alte domenii artistice poate fi o parte importantă a identității și a experienței mele de viață. A cocheta cu actoria poate fi rezultatul unei dorințe de a experimenta, de a ieși din zona de confort sau de a explora noi forme de exprimare și de comunicare. Fiind deschis la noi provocări și aventuri, aș considera această incursiune în lumea actoriei o evoluție personală și o posibilitate de a descoperi noi talente și vechi pasiuni.
Claudiu Lupaș: „O experiență memorabilă”
Ați pus la dispoziție și recuzita necesară pentru realizarea peliculei, la Castelul Lupilor din Hunedoara – al cărui proprietar sunteți și pe care l-ați restaurat. V-ați gândit vreodată că va fi „scena” poveștii Crăișorului?
Da, în calitate de proprietar al Castelului Lupilor din Chimindia-Hunedoara, având în vedere eforturile depuse în vederea restauării pentru a readuce castelul la gloria sa de altădată, cu siguranță mi-am dorit și chiar imaginat, că acest loc magnific ar putea servi drept „scenă” pentru multe povești, trăiri și evenimente istorice care s-au desfășurat și se pot desfășura în jurul unui castel și al personalităților asociate cu el.
Astfel, prin punerea la dispoziție a castelului și a recuzitei necesare pentru filmare, am contribuit la crearea unei atmosfere autentice din trecut, în întreaga poveste a Crăișorului.

Cum a fost la filmări? Presupun că nu e ușor să fii „în pielea” unui asemenea personaj: prieten al lui Avram Iancu. Și cum v-ați împăcat cu actorul Horia Fedorca, interpretul personajului principal?
Interpretarea unui personaj istoric precum Ioan Boloș, prietenul lui Avram Iancu, implică o pregătire temeinică pentru a înțelege contextul istoric, mentalitatea și trăirile personajului respectiv. Este important să încerci să te pui în pielea personajului și să îți aduci un aport autentic la reprezentarea acestuia pe micul ecran.
În ceea ce privește relația cu Horia Fedorca, actorul care interpretează personajul principal, Avram Iancu, a fost esențial să existe o bună comunicare și colaborare între membrii distribuției pentru a realiza o interpretare coerentă și credibilă a relațiilor și interacțiunilor dintre personaje. Horia, este un om de mare calitate și un profesionist desăvârșit, iar lucrul în echipă și respectul reciproc au fost fundamentale pentru a crea o atmosferă de lucru productivă și pentru a obține rezultate de calitate în producția unui film.

Ne puteți relata un episod memorabil de la filmări?
Un episod memorabil de la filmările pentru acest proiect ar putea fi o zi în care am filmat o scenă în care personajul meu, Ioan Boloș, și Avram Iancu, interpretat de Horia Fedorca, au avut o discuție despre viitorul luptei lor pentru drepturile și libertățile poporului român. Atmosfera din jurul filmărilor era plină de energie și emoție!
În timpul pauzelor dintre filmări, discuțiile între actori și membrii echipei au fost pline de pasiune și entuziasm în ceea ce privește subiectul filmului și personajele pe care le interpretăm. În acele momente am simțit că suntem cu adevărat conectați la spiritul și la mesajul istoric pe care filmul încearcă să îl transmită.
De asemenea, am avut ocazia să interacționez mai mult cu Horia Fedorca în timpul acestor filmări și am descoperit că avem o chimie foarte bună pe platou. Am reușit să ne împăcăm bine în interpretarea relației dintre Ioan Boloș și Avram Iancu și să colaborăm în mod armonios pentru a aduce autenticitate și profunzime acestor personaje.
În ansamblu, filmările au constituit o experiență memorabilă și mi-au oferit oportunitatea de a învăța mai multe despre trecutul și valorile noastre istorice, dar și despre arta și magia cinematografiei.
Când eram în clasele primare eram nedespărțită de o carte numită Crăișorul Munților, așa se numea, și era povestea vieții lui Avram Iancu așa, ca pentru copii. Mi s-a părut impresionantă și așa mi se pare și acum. Cum considerați că a fost de fapt, privită pe scurt și „la rece”, viața lui Avram Iancu? Alte nații își inventează eroii, așa că ar fi păcat ca noi să nu îi slăvim pe ai noștri.
Privită dintr-o perspectivă obiectivă și fără patetism, viața lui Avram Iancu poate fi descrisă ca fiind una plină de curaj, determinare și devotament față de idealurile sale și față de poporul nostru. A fost una dintre figurile centrale ale Revoluției de la 1848 din Transilvania și un lider important al luptei pentru drepturile și libertățile poporului român din acea perioadă.
A fost un lider carismatic, care a reușit să mobilizeze și să inspire oamenii să lupte pentru cauza comună a națiunii române. Cu toate că nu a avut succes în obținerea tuturor obiectivelor sale și că a fost nevoit să facă față numeroaselor dificultăți și adversități, a rămas ferm în credința sa și a continuat să lupte până în ultima clipă pentru idealurile sale.
Astfel, viața lui poate fi privită ca un exemplu de sacrificiu și dedicație pentru binele comun al poporului nostru. Este important să ne amintim de astfel de figuri istorice și să le slăvim contribuția la istoria și identitatea noastră națională, oferindu-le recunoașterea și respectul cuvenit pentru moștenirea lor valoroasă.
Să ieșim un pic din cadrul istoric: V-ați întors definitiv în Romania din Italia, în 2011, odată cu deschiderea fabricii Fontana Pietro în Schitu-Golesti, Argeș, având un aport major la atragerea investițiilor în țară. Această companie italiană fiind motivul întoarcerii dvs. La numai 25 de ani v-ați realizat primul visul, deschizând în Deva „Castelul Lupilor Transilvania”. Ați reconstruit un castel medieval într-o zonă cu cele mai multe atracții turistice istorice din România. Spuneați, la un moment dat, că nu a fost deloc simplu. Efortul depus oglindește dorința de a putea face ceva pentru viitorul aceste țări? Credeți în acest viitor?
Da, întoarcerea mea în România și implicarea în proiecte de investiții și dezvoltare în țară au fost motivate în mare măsură de dorința de a contribui la creșterea și prosperitatea României. Am văzut potențialul și resursele pe care le are țara noastră și am dorit să aduc o contribuție pozitivă la dezvoltarea sa economică și socială.
Deschiderea fabricii italiene în Schitu-Golesti, Argeș, a reprezentat un pas important în atragerea investițiilor străine directe și în crearea de locuri de muncă în zonă. Reconstrucția Castelului Lupilor Transilvania în Chimindia, satul meu natal, a fost un proiect de suflet, ambițios și provocator, prin care am avut ca scop revitalizarea și promovarea patrimoniului istoric și cultural al României și crearea unui pol de atracție turistică în regiune.
Desigur, eforturile depuse în aceste proiecte nu au fost lipsite de provocări și obstacole, însă am fost determinat să le depășesc pentru a realiza viziunea mea și pentru a contribui la dezvoltarea zonei într-un mod pozitiv și durabil.
În ceea ce privește viitorul României, sunt optimist că țara noastră are potențialul și resursele necesare pentru a deveni o societate mai prosperă, mai echitabilă și mai stabilă. Cred în capacitatea noastră de a depăși provocările și de a valorifica oportunitățile pentru a construi un viitor mai bun pentru toți cetățenii României. Este important să lucrăm împreună și să investim în educație, inovare și dezvoltare durabilă pentru a asigura un viitor mai bun pentru generațiile viitoare.

Care ar fi, peste veacuri, cel mai bun sfat pe care i l-ar da cel mai bun prieten Crăișorului? Un sfat care ar putea fi aplicabil și astăzi?
Un sfat pe care cel mai bun prieten al Crăișorului, Ioan Boloș, l-ar putea oferi și care ar fi relevant și astăzi, ar fi acela de a rămâne ferm în valorile și principiile tale, chiar în fața celor mai mari adversități. Acest sfat ar sublinia importanța integrității personale și a loialității față de ideile și idealurile în care crezi, indiferent de circumstanțe.
Indiferent de vremuri și de provocările întâlnite, este esențial să rămânem fideli viziunilor noastre și să nu ne compromitem valorile pentru a obține avantaje pe termen scurt. Persistența, curajul și devotamentul față de ceea ce considerăm drept, corect și moral reprezintă pilonii care ne pot ghida și în lupta pentru cauzele noastre în prezent, așa cum au făcut-o și în trecut eroii noștri istorici.
Motto-ul meu este „Împreună suntem mai puternici”, iar acest îndemn subliniază importanța solidarității și colaborării în atingerea obiectivelor comune. Împreună, avem capacitatea de a depăși obstacolele și de a obține rezultate mai semnificative decât am putea realiza individual. Prin lucrul în echipă și sprijinul reciproc, putem să ne susținem unii pe alții și să ne consolidăm resursele și abilitățile pentru a realiza schimbări pozitive în lumea noastră. Acest îndemn rămâne valabil și astăzi, reprezentând un apel la unitate și solidaritate în fața provocărilor pe care le întâlnim în viața noastră cotidiană.

Citiți și: