Carmen Okabe este consultant de business si imagine, executive coach, dar şi expert Feng Shui. Nimeni nu poate relata cu mai mult farmec decât ea, despre tradițiile legate de Anul Nou Chinezesc.
Carmen, originară din România, este și ambasador onorific al Culturii Feng-shui și al orașului Langzhong – locul de unde a pornit tradiția culturală chineză legată Anul Nou Chinezesc. De asemenea, s-ar putea spune despre ea că e un fel de „cetățean universal”: a locuit în România, a stat o vreme în Elveția, apoi în Italia, a călătorit în China, iar acum s-a stabilit în Japonia!
Lăsăm pe altădată povestea vieții ei tumultoase și ne focalizăm pe complexa poveste a Anului Nou Chinezesc. Anul acesta, pe 10 februarie, China va celebra începutul Noului An. Data se schimbă anual în funcție de Calendarul lunisolar chinezesc. La fel ca zodiacul vestic, acesta este divizat în 12 secțiuni, dar fiecare secțiune este caracterizată de un animal. Astfel, din punctul de vedere al calendarului chinezesc, anul acesta va fi cel al Dragonului de Lemn – simbolul puterii, al curajului şi al succesului.
Carmen Okabe, în 2020 ți-ai îngrijorat cunoscuții: Abia începuse anul, veneau vești îngrijorătoare despre pandemie din China și tu erai chiar acolo!
Da, eram în Langzhong, un oraș superb situat in provincia Sichuan din centrul Chinei. Este locul de unde au început , acum câteva mii de ani, studiile de astronomie, feng-shui si întreaga tradiție culturală chineză legată de Chunjie – Festivalul Primăverii sau cum ne este cunoscut nouă în Vest, Anul Nou Chinezesc. Am plecat la limită de acolo, înainte să explodeze pandemia la ei și la încheierea lucrărilor simpozionului International Cultura Festivalului Primaverii, desfășurat în deschiderea Expoziției dedicată culturii Langzhong 2020. Un simpozion la care am prezentat un proiect de dezvoltare regională. E un oraș unde am ajuns prima dată acum mulți ani pentru un simpozion Fengshui, și unde revin mereu cu drag.
De altfel , autoritățile locale m-au desemnat Ambasador al Culturii Feng-shui și al orașului Langzhong în lume, și încerc să îmi fac datoria de a vorbi despre oraș – datorie de altfel foarte ușor de îndeplinit, pentru că Langzhong merită din plin reclama!
Povestește-ne cum se petrece, de fapt, Anul Nou Chinezesc. Sunt similarități cu Anul Nou „de la noi”?
Aș îndrăzni să spun că asemănarea constă în cantitatea de mâncare care se consumă in această perioadă – enormă! Altfel, e un fel de Sărbătoare a morților, Thanksgiving și Crăciun, toate la un loc. De asta au nevoie de mai multe săptămâni libere…
Deci, Anul Nou Chinezesc corespunde Anului lunar, primei luni noi din An, de aceea în fiecare an este o altă dată. De asemenea, fiecare an are încărcătura energetică a unuia dintre cele 12 Animale care compun horoscopul chinezesc și a unuia dintre cele 5 Elemente ( Apă, Lemn, Foc, Pământ, Metal).
Ca să îți continui cu ce se întâmplă de Anul Nou : în zilele dinainte de Anul Nou, se vizitează mormintele strămoșilor. Spre deosebire de Europa, in China mormintele pot fi in locuri total inedite, sus pe munți sau ca să glumesc românește, în lanul cu păpușoi.
Noi, românii, în general, mergem la cimitir și ne rugăm să se odihnească în pace morții noștri. Chinezii merg în grup, toate generațiile, inclusiv copiii mici de 2-3 ani. După ce curăță mormintele de ierburi, pregătesc petarde si artificii, lumânări și bani de hârtie (banca „Cerului si Pământului”), cărora le dau foc, alături de mantre scrise pe hârtie galbenă. Toate celelalte sunt de culoare roșie, culoarea veseliei. Si mai vesel este să asculți cum se adresează bunicilor din mormânt! Între povestirile hazlii a ce s-a întâmplat peste an cu membrii familiei și „amenințări” de genul: „Dacă nu ai grijă de mine, la anul nu îți mai aduc bani’”, totul se petrece in râsetele generale, nimeni nu plânge! Iar morții cu siguranță îi protejează, fiindcă mormintele lor au fost alese special de un Maestru feng-shui, într-o locație benefică pentru generațiile următoare, să se bucure de prosperitate și fericire.
Îi apropie mai mult Anul Nou pe chinezi?
Da, Sărbătoarea Primăverii este despre adunarea tuturor generațiilor sub același acoperiș și mai ales despre depănarea de amintiri din copilărie. A fost un privilegiu pentru mine să fiu primită intr-o familie tradițională și să particip ca un membru al familiei la toate activitățile lor. Mai este și despre grija pentru bătrânii care nu mai au rude în viață: li se oferă bani in plicuri roșii “Hong bao”, sunt vizitați de vecini și de copiii prietenilor cu fructe și bunătăți, sunt invitați la masă.
Și iată că am ajuns iar la subiectul mâncare: cantitate și calitate, dar mai ales simbolistică: se mănâncă pește, fiindcă pește “Yu” înseamnă și “ abundență”, dulciuri pentru că toți vrem o viață dulce, plină de bucurii, paste cât mai lungi pentru longevitate, mandarine și portocale pentru noroc si prosperitate. Fiecare masă rotundă ideal are 8 meseni, cifra perfectă pentru că simbolizează bogăția și reușita în carieră.
Cu burțile pline, o plimbare și o distracție in familie, cu o mare de verișori, verișoare care au mai crescut de anul trecut și de mătuși care au mai îmbătrânit între timp, de obicei pe malul râului, sau pe munte, oricum în comuniune cu natura, și mulțumiri la templul cel mai apropiat pentru tot ce au primit peste an și pentru tot ce Universul le-a pregătit pentru Noul An, sunt gesturi obișnuite in ziua de Anul Nou.
Este o imagine un pic cam consumeristă…Dar reiese și multă tradiție respectată. De fapt, cam ca la noi.
Se poate spune. Stai să îți mai spun: casa a fost deja curățată în zilele dinainte, decorațiunile roșii agățate in diferite colțuri ale casei sau grădinii, de acum înainte pentru următoarea săptămână doar mâncat, distracție, vizite la frați ( mai puțini de când cu politica copilului unic), verișori, neamurile din orașul de baștină. Pentru că cel mai important de semnalat este „exodul” tuturor chinezilor spre locul de origine, este esența Festivalului Primăverii: biletele la avion și la trenurile rapide sunt cumpărate cu luni bune înainte, costurile absolut exorbitante nu împiedică specula, existând un sistem special de transfer al biletelor.
Până la urmă totul este despre prosperitate economică, aceasta este o perioadă în care se cheltuiesc enorm de mulți bani. Tradiția cere să aibă haine noi, casa să fie „primenită” cu ceva nou, mulți cumpără produse electrice, electronice costisitoare.
Cadourile se fac întotdeauna pereche, bătrânii și copiii primesc bani in plicurile roșii „Hong bao”…
Practic, Anul Nou Chinezesc are o poveste interminabilă. Ce se mai poate spune?
Având în vedere că ei, cu această ocazie, își decorează casele cu benzi de hârtie roșie, pe care sunt scrise diverse urări de fericire, prosperitate şi viaţă lungă, asta vă doresc vouă și cititorilor voștri: Fericire, prosperitate și viață lungă!
Citiți și:
Reportaj. „Trăiască 23 August! Nemuritor și profund băștinaș…” /VIDEO
