Evenimentul Bazaar pe Victoriei revine în București, în acest weekend, ideea de bază fiind cea a promovării micilor afaceri locale într-un cadru fresh. Prin urmare, sunteți invitați la la o plimbare de vară pe Calea Victoriei, pentru a descoperi produse unice, realizate cu migală de către oameni talentați.
Evenimentul se va desfășura în inima Bucureștiului, la Victoria Hub, ce va servi ca spațiu de desfășurare și va oferi oportunități nelimitate pe Calea Victoriei, o zonă extrem de circulată și iubită. Va fi pusă la dispoziție grădina superbă, dar și interiorul de poveste pentru a avea un weekend magic.
Bucureștenii – și nu numai ei – sunt invitați să descopere bijuterii, picturi, decorațiuni și haine. Barul vă stă la dispoziție cu licori magice pe toată perioada târgului, deci puteți savura liniștiți o cafea delicioasă pentru a începe dimineața în forță sau o halbă de bere rece pentru a vă răcori în luna „lui cuptor”. De asemenea, bucătăria este deschisă și vă așteaptă cu un meniu de preparate atent alese cu care să vă delectați papilele gustative.
Evenimentul are loc, ca de fiecare dată, la Victoria Hub, ce va servi ca spațiu de desfășurare și va oferi diverse oportunități pe Calea Victoriei 210.
Ce vor putea găsi vizitatorii la Baazar-ul de pe Victoriei
Evenimentul începe la 11:00 și se încheie la 21:00, iar intrarea este gratuită. Ce vor putea găsi aici vizitatorii? Produse realizate manual de către artizani, cât și importate de către antreprenori locali, precum: bijuterii, lumânări, decorațiuni (ceramică, rășină, florale), accesorii, cosmetice naturale, picturi, deserturi, haine etc.
În plus, pentru cei care sunt pasionați de spiritualitate, duminică, 18 august, vor putea vizita standul lui „Tarot cu Oli”.
Ca un fapt inedit, aflați, apropo de cuvântul „bazar”, că în 1563 este menționat „pazarul” (de la turcescul bazar), piața Bucureștiului situată în apropierea Curții domnești. Dilema veche notează că „Bazar e un cuvînt de origine persană și, în mod surprinzător, DEX ne spune că în limba română ar fi ajuns pe filieră franceză, nu turcă. Dicționarele etimologice sunt ceva mai nuanțate și lasă o pistă și variantei etimologice turce. În turcă există un alt termen pentru bazar acoperit (kapalîçarşî, adică piață acoperită), însă există și termenul pazar, care înseamnă loc de piață, nu neapărat acoperită. Bazarul desemnează, în general, o piață acoperită din Orientul Mijlociu, arabii folosind denumirea souq”.
Ce nu știați despre Calea Victoriei
Cunoscută în vechime sub numele de Podul Mogoşoaiei, Calea Victoriei rămâne o arteră emblematică a Micului Paris.Nu e mai lungă de 2.700 de metri, dar e mărginită de clădiri cu o arhitectură şi o semnificaţie aparte. Aici se află Muzeul Naţional de Istorie a României, Cercul Militar, Ateneul Român, precum şi alte clădiri istorice. Printre cele mai vechi se numără Casa Florescu-Manu, Casa Capşa, Casa Hristu şi Casa Monteoru.
Denumirea de Calea Victoriei i-a fost acordată în trecut, după intrarea triumfală a Armatei Române în Bucureşti, în 1878, după Războiul de Independenţă. Până atunci, strada era cunoscută sub numele de Podul Mogoşoaiei, drumul pe care Constantin Brâncoveanu îl făcea de la Palatul Domnesc la domeniul său de la Mogoşoaia. Artera găzduia numeroase palate, reşedinţe, biserici, hanuri, cafenele, hoteluri, prăvălii de lux, fiind considerată o stradă domnească, care străbătea Bucureştiul dintr-un capăt într-altul.
Era considerată cartierul general al modei
În perioada interbelică, zona Calea Victoriei era considerată cartierul general al modei, întrucât la fiecare pas existau ateliere de croitorie pentru cei cu dare de mână şi cu gusturi alese. Amatorii de cumpărături aveau la dispoziţie primul magazin universal pe nume Galeriile Lafayette sau Victoria, considerat multă vreme unul dintre cele mai bine aprovizionate magazine din ţară.
Cu cât oraşul se dezvolta, cu atât tot mai multe edificii se ridicau de-o parte şi de alta a bulevardului. În perioada interbelică, artera era descrisă ca fiind „vie ca praful de puşcă“, căci oamenii se plimbau de-a lungul ei în fiecare seară, iar forfota mulţimii făcea să bată inima oraşului. Tineri, îndrăgostiţi, eleganţi cu aer aristocratic, menajere şi vânzători – toţi băteau bulevardul la pas sau îşi făceau loc printre trăsuri şi birjari. Pe străduţele laterale, împânzite cu tarabe şi flori, oamenii nu erau atât de grăbiţi să ajungă acasă, iar timpul îşi lungea, agale, clipele.
Astăzi, Calea Victoriei se întinde din Splaiul Independeţei până la clădirea Guvernului României. Construcţii pretenţioase, din sticlă şi oţel, se înalţă tot mai numeroase, iar prăvăliile de altădată au fost înlocuite cu buticuri în stil parizian, cu bijuterii şi haine scumpe. Luminile de felinare din trecut pălesc în faţa farurilor sutelor de automobile care o străbat zilnic, sufocate de aglomeraţie.
Medicul militar american James Oscar Noyes scria într-o carte despre București după o vizită din 1854: „Niciodată n-am văzut luxul și lipsa, frumusețea și urâtul, mândria și sărăcia puse într-un așa de izbitor contrast. Aici se arată un gen schimonosit de civilizație, cum se întâmplă întotdeauna într-o societate în care libertatea și robia stau alături una de alta”…
Citiți și: Orașul viitorului: Ce este The Line