Evenimentul Bazaar pe Victoriei revine în weekend

Evenimentul are loc, ca de fiecare dată, la Victoria Hub, ce va servi ca spațiu de desfășurare și va oferi diverse oportunități pe Calea Victoriei 210.

Ce vor putea găsi vizitatorii la Baazar-ul de pe Victoriei

Evenimentul începe la 11:00 și se încheie la 21:00, iar intrarea este gratuită. Ce vor putea găsi aici vizitatorii? Produse realizate manual de către artizani, cât și importate de către antreprenori locali, precum: bijuterii, lumânări, decorațiuni (ceramică, rășină, florale), accesorii, cosmetice naturale, picturi, deserturi, haine etc.

În plus, pentru cei care sunt pasionați de spiritualitate, duminică, 18 august, vor putea vizita standul lui „Tarot cu Oli”.

Ca un fapt inedit, aflați, apropo de cuvântul „bazar”, că în 1563 este menționat „pazarul” (de la turcescul bazar), piața Bucureștiului situată în apropierea Curții domnești. Dilema veche notează că „Bazar e un cuvînt de origine persană și, în mod surprinzător, DEX ne spune că în limba română ar fi ajuns pe filieră franceză, nu turcă. Dicționarele etimologice sunt ceva mai nuanțate și lasă o pistă și variantei etimologice turce. În turcă există un alt termen pentru bazar acoperit (kapalîçarşî, adică piață acoperită), însă există și termenul pazar, care înseamnă loc de piață, nu neapărat acoperită. Bazarul desemnează, în general, o piață acoperită din Orientul Mijlociu, arabii folosind denumirea souq”.

Ce nu știați despre Calea Victoriei

Cunoscută în vechime sub numele de Podul Mogoşoaiei, Calea Victoriei rămâne o arteră emblematică a Micului Paris.Nu e mai lungă de 2.700 de metri, dar e mărginită de clădiri cu o arhitectură şi o semnificaţie aparte. Aici se află Muzeul Naţional de Istorie a României, Cercul Militar, Ateneul Român, precum şi alte clădiri istorice. Printre cele mai vechi se numără  Casa Florescu-Manu, Casa Capşa, Casa Hristu şi Casa Monteoru.

Denumirea de Calea Victoriei i-a fost acordată în trecut, după intrarea triumfală a Armatei Române în Bucureşti, în 1878, după Războiul de Independenţă. Până atunci, strada era cunoscută sub numele de Podul Mogoşoaiei, drumul pe care Constantin Brâncoveanu îl făcea de la Palatul Domnesc la domeniul său de la Mogoşoaia. Artera găzduia numeroase palate, reşedinţe, biserici, hanuri, cafenele, hoteluri, prăvălii de lux, fiind considerată o stradă domnească, care străbătea Bucureştiul dintr-un capăt într-altul.

Era considerată cartierul general al modei

În perioada interbelică, zona Calea Victoriei era considerată cartierul general al modei, întrucât la fiecare pas existau ateliere de croitorie pentru cei cu dare de mână şi cu gusturi alese. Amatorii de cumpărături aveau la dispoziţie primul magazin universal pe nume Galeriile Lafayette sau Victoria, considerat multă vreme unul dintre cele mai bine aprovizionate magazine din ţară.

Cu cât oraşul se dezvolta, cu atât tot mai multe edificii se ridicau de-o parte şi de alta a bulevardului. În perioada interbelică, artera era descrisă ca fiind „vie ca praful de puşcă“, căci oamenii se plimbau de-a lungul ei în fiecare seară, iar forfota mulţimii făcea să bată inima oraşului. Tineri, îndrăgostiţi, eleganţi cu aer aristocratic, menajere şi vânzători – toţi băteau bulevardul la pas sau îşi făceau loc printre trăsuri şi birjari. Pe străduţele laterale, împânzite cu tarabe şi flori, oamenii nu erau atât de grăbiţi să ajungă acasă, iar timpul îşi lungea, agale, clipele.

Astăzi, Calea Victoriei se întinde din Splaiul Independeţei până la clădirea Guvernului României. Construcţii pretenţioase, din sticlă şi oţel, se înalţă tot mai numeroase, iar prăvăliile de altădată au fost înlocuite cu buticuri în stil parizian, cu bijuterii şi haine scumpe. Luminile de felinare din trecut pălesc în faţa farurilor sutelor de automobile care o străbat zilnic, sufocate de aglomeraţie.