Ziua Forțelor Aeriene este sărbătorită în Piața Aviatorilor, sâmbătă, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor. Acolo are loc o ceremonie militară şi religioasă, cu depuneri de coroane de flori, în memoria eroilor aviatori, potrivit MAPN.
Cu ocazia sărbătorii Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, sâmbătă, 20 iulie, începând cu ora 10:00, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor, se va desfăşura o ceremonie militară şi religioasă. Vor fi comemorați soldații care s-au sacrificat pe front. Ei au luat parte la misiuni din diverse teatre de operaţii cum sunt Althea (Bosnia, 2005), KAIA (Afganistan, 2006 şi 2011-2012), Baltica 07 (Ţările Baltice, 2007).
Apoi, zeci de Aeronave militare de la Forțele Aeriene Române vor face spectacol pe cer. Se vor ridica de la sol elicoptere aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii și Aeroclubului României. Publicul va putea admira:
- 16 Fighting Falcon;
- C-130 Hercules;
- C-27J Spartan;
- IAR-330 şi IAR-99;
- elicoptere de tip EC-135 SMURD;
- o aeronavă Learjet 75 aparţinând Ministerului Afacerilor Interne;
- elicoptere SA-365 Dauphin ale Serviciului Român de Informaţii;
- aeronave Extra 300 aparţinând Aeroclubului României.
De asemenea, pe cerul Capitalei vor zbura o aeronavă C-17 Globemaster de la Baza Aeriană Papa din Ungaria şi avioane F-18 Hornet ale Forţelor Aeriene Finlandeze. Finlanda execută, în prezent, o misiune de poliţie aeriană în ţara noastră.

Ziua Forțelor Aeriene: Poliția Rutieră instituie restricții de circulație
Aceste restricții vor fi în intervalul orar 09:00 – 12:00, după cum urmează:
–Bd. Aviatorilor, pe ambele sensuri de circulație, între Piața Victoriei și Piața Charles de Gaulle;
–Aleea Modrogan și Aleea Alexandru;
–Str. Arhitect Ioan Mincu, pe ambele sensuri de circulație, între Șos. Kiseleff și Bd. Aviatorilor;
–Str. Aviator Gheorghe Demetriade, pe ambele sensuri de circulație, între str. Ermil Pangratti și Bd. Aviatorilor;
Brigada Rutieră solicită șoferilor să circule cu prudență, să nu oprească sau să staţioneze decât în locurile special amenajate și să respecte semnalele și indicațiile polițiștilor rutieri.
Pietonii trebuie să circule doar pe trotuare, iar traversarea străzii să o realizeze doar prin locurile special amenajate și la culoarea verde a semaforului electric, după ce s-au asigurat.
Liniile 100 și 203vor funcționa, pe sensul către Arcul de Triumf, pe traseele de bază între terminalul „Piața Unirii 2” și Piața Victoriei, apoi pe un traseu modificat pe breteaua pasajului Victoriei, Bd. Iancu de Hunedoara, Calea Dorobanți, Piața Charles de Gaulle, apoi traseele actuale. Pe sensul opus, traseele acestor linii nu vor fi modificate.
Linia 205 va funcţiona, pe sensul către terminalul „Străulești”, pe traseul de bază între terminalul „Piața Unirii 2” și intersecția Str. Buzești/ Piața Victoriei, apoi pe un traseu modificat pe breteaua pasajului Victoriei, Bd. Iancu de Hunedoara, Calea Dorobanți, Piața Charles de Gaulle, apoi traseul actual. Pe sensul către „Piața Unirii 2”, linia 205 va funcționa pe traseul de bază între terminalul „Străulești” şi Piața Victoriei, apoi pe un traseu modificat pe Bd. Lascăr Catargiu, Bd. Gheorghe Magheru, Bd. Nicolae Bălcescu, Bd. I. C. Brătianu, Str. Halelor, „Piața Unirii 2”.
Ziua Forţelor Aeriene e în aceeași zi cu prăznuirea Sfântului Ilie
În fiecare an, pe 20 iulie, este sărbătorită Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene. La această dată, potrivit calendarului ortodox, este prăznuit Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual al aviatorilor.
Aviaţia militară română a luat naştere în anul 1910, primul avion militar, proiectat de Aurel Vlaicu şi realizat de Arsenalul Armatei zburând la 17 iunie 1910, se arată în volumul „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Un an mai târziu, în 1911, au fost brevetaţi primii ofiţeri ca piloţi, iar în 1912 s-a creat prima şcoală de zbor, urmând ca prima lege de organizare a aeronauticii să apară în 1913, potrivit www.roaf.ro.
Forţele Aeriene au cunoscut un amplu proces de reorganizare, astfel că, în 1993, s-a înfiinţat Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, devenit în anul 2000 Statul Major al Forţelor Aeriene, ce are menirea de a coordona apărarea spaţiului aerian al României.
După ce România a semnat aderarea la „Parteneriatul pentru Pace” (1994), un pas important către integrarea în structurile euro-atlantice, capacitatea de luptă a Forţelor Aeriene Române a fost îmbunătăţită prin programe de modernizare a tehnicii existente.
Începând cu anul 2005, Forţele Aeriene Române au participat la misiuni în diverse teatre de operaţii, cum ar fi Althea (Bosnia, 2005), KAIA (Afganistan, 2006 şi 2011-2012), Baltica 07 (Ţările Baltice, 2007), conform www.roaf.ro.

Ziua Forțelor Aeriene: Un gând pentru Traian Vuia
Marele său vis a fost să zboare, drept pentru care a început să efectueze calcule pentru planurile unei maşini de zbor. În anul 1902 pleacă la Paris, dorind să construiască în capitala Franţei un „aeroplan-automobil”. La 16 februarie 1903 a înaintat Academiei de Ştiinţe din Paris un memoriu despre „aeroplanul-automobil” pe care îl proiectase, dar proiectul său a fost respins de forul ştiinţific francez pentru că acesta din urmă considera că aparatele de zbor mai grele decât aerul nu puteau să zboare. Mai mult, aparatul conceput de Vuia avea câteva caracteristici care nu au fost înţelese, la început, de către contemporanii săi: avea o singură elice în loc de două, cum se credea că e absolut necesar, iar motorul proiectat părea de nerealizat cu mijloacele tehnice ale vremii. În ciuda acestor oprelişti, sfătuit de Coriolan Brediceanu, prietenul său din liceu, Vuia şi-a brevetat totuşi invenţia, obţinând brevetul francez nr. 332.106 din 15 mai 1903, potrivit descoperă.ro.
Cu sprijinul familiei sale, care a contribuit semnificativ cu sume de bani, Traian Vuia a început construcţia avionului său. La sfârşitul anului 1905 avionul era gata şi a fost testat pentru prima oară. În timpul acestui test avionul a rulat pe sol o distanţă destul de lungă. Acest prim test a fost urmat de altele, la care au asistat cunoscuţi specialişti, ca şi G. Besançon, Victor Tatin şi alţii.
Un vânt lateral puternic a făcut ca aparatul să nu poată zbura mai mult, dar premiera era realizată: primul zbor mecanic din istoria omenirii fusese înfăptuit.