back to top
spot_img

Eveniment: Călătorie în Bucureștiul lăutarilor de altădată. Cine a fost Grigoraș Dinicu /VIDEO

O reconstituire biografică a scriitorului George Sbârcea, care l-a cunoscut pe Grigoraș Dinicu, ne invită la o fereastră deschisă spre epoca în care Bucureștiul era un pol cultural vibrant!

Editura Paul Editions aduce în atenția cititorilor, un nou volum semnat de scriitorul și compozitorul George Sbârcea – „Grigoraș Dinicu și Bucurestii lăutarilor de altădată”. Sbârcea ne prezintă viața și opera marelui Grigoraș Dinicu, un virtuoz al viorii cu o carieră impresionantă și contribuții semnificative aduse patrimoniului muzical românesc. Fie că vorbim de „Hora Staccato” sau de alte compoziții inconfundabile, Dinicu a reușit să creeze muzică ce transcende timpul.

Cartea ne poartă în atmosfera vibrantă a Bucureștiului interbelic, un oraș care răsuna de acorduri țigănești, dar și de influențe internaționale, toate imortalizate în notele Grigorașului Dinicu. Celebrul violonist și compozitor devine astfel eroul principal al acestui demers cultural.

Autorul a ales forma povestirii şi nu aceea a monografiei muzicografice, pentru evocarea împrejurărilor de viaţă şi a artei lui Grigoraş Dinicu, ultimul dintre marii lăutari români de tip vechi, în acelaşi timp însă şi precursorul muzicanţilor-lăutari de concepţie mai evoluată.

Bucureștiul interbelic prinde viață prin relatări captivante

Pentru o cât mai mare autenticitate, autorul a interogat, timp de câţiva ani, numeroşi muzicieni sau numai melomani, care l-au auzit pe Grigoraş Dinicu cântând şi au colaborat cu el, uneori, fiind astfel în măsură să dea relaţii preţioase, deşi multe din ele contradictorii, despre viaţa, opiniile, manifestările şi arta lui. Cu toate contradicţiile, privind îndeosebi datele calendaristice, toţi au fost unanimi în admiraţia lor fără limită faţă de arta marelui vrăjitor al strunelor şi faţă de felul cum el a stat mereu în serviciul muzicii, al bunului gust artistic, al difuzării cântecului şi jocului popular.

Marele violonist și lăutar Grigoraș Dinicu a avut o legătură specială cu George Sbârcea prin faptul că i-a cântat la radio și în activitatea sa de local câteva din compozițiile proprii. Acest lucru i-a apropiat și între anii 1935 și 1943 au avut mai multe convorbiri despre subiecte de artă și aspecte ale lautariei moderne reținute și folosite în parte în povestea vieții lui.

În cartea lui Sbârcea, Bucureștiul interbelic prinde viață prin relatări captivante despre localurile celebre, cum ar fi „Șaraiman”, „Gambrinus” sau „Țarcul”, unde se adunau lăutarii și artiștii vremii. Fiecare pagină este o călătorie într-un peisaj muzical fermecător, unde amestecul de genuri și influențe culturale definește identitatea muzicii românești. Autorul se dovedește a fi un ghid pasionat și documentat, oferind cititorilor detalii mai puțin cunoscute și anecdote savuroase. Prin ochii lui, descoperim culisele lumii muzicii din acea perioadă și înțelegem cum aceasta a contribuit la conturarea identității culturale a Bucureștiului.

De la suflet la suflet

„Caragiale rar văzuse lăutar care să ţină vioara cu atâta naturaleţe în mână ca tânărul Dinicu. Degetele lui păreau că ştiu să gândească şi să vorbească în acelaşi timp; se crea între ele şi ascultători una din punţile acelea aeriene pe care artiştii 113 Grigoraș Dinicu și Bucureștii lăutarilor de altădată adevăraţi le aruncă de la suflet la suflet. În modul său de a cânta nu era nicio poză, niciuna din deprinderile lăutăreşti de a juca şi puţin teatru.

El părea un modest meşteşugar în atelierul său de lucru, cu uneltele alături, pe care le cunoştea temeinic şi se încredea mai curând în ele, decât în substanţa volatilă a sunetelor. Dar tocmai pentru că îşi cunoştea atât de bine uneltele meseriei, sunetele pe care le scotea îşi pierdeau parcă orice materialitate, transformându-se în ceea ce sunt ele de fapt: într-o abstracţie. Muzica se năştea în fiecare clipă din vioara lui Grigoraş, umplând de extraz pe ascultători”, spune Sbârcea.

O fereastră deschisă spre o epocă în care Bucureștiul era un pol cultural vibrant

O contribuţie de valoare la zugrăvirea epocii şi a condiţiilor de viaţă ale lăutarilor din Bucureştiul de altădată i-a fost oferită autorului de artistul instrumentist Dumitru Ionescu, contrabasist mult timp în orchestra Filarmonicii „George Enescu” şi membru fondator al Operei şi Filarmonicii de stat din Iaşi, a cărui memorie fără greş şi arhivă particulară, pe cât de variată, pe atât de bogată, au înlesnit în mare măsură evocarea unor momente din viaţa lăutarilor din trecut şi din biografia lui Grigoraş Dinicu.

„Grigoraș Dinicu și Bucureștii Lăutarilor de Altădată” nu este doar o carte despre muzică, ci și o fereastră deschisă spre o epocă în care Bucureștiul era un pol cultural vibrant. George Sbârcea reușește să redea farmecul acelor vremuri prin cuvinte și note, oferind cititorilor șansa de a se pierde în fascinanta poveste a unui oraș și a unui muzician legendar.

author avatar
Roseti Roxana Redactor
Redactor șef Documentare externă Rompres – actuala Agerpres, editor al Edițiilor de Colecție – Jurnalul Național editor al Jurnalului de Duminică – supliment al Jurnalului Național jurnalist online și print la Evenimentul Zilei senior editor la Revista CARIERE contributor la Elita României ș.a. Anii de presă, cu traversarea mai multor “etape”, reprezintă modul de rezista, prin scris, povocărilor societății. Și de a dezvălui lumii corola de minuni a unor oameni deosebiți, tocmai prin poveștile lor de viață.  Cel mai proaspăt motto: Story-ul și omul ;)

Lasă un răspuns

Alte stiri

Te-ar putea interesa și...