Trei lucrări de tezaur din patrimoniul Muzeului Național Peleș, semnate de marele pictor Gustav Klimt, respectiv picturile în ulei „Primăvara” și „Vara”, și emblematica lucrare din seria de portrete regale a marelui pictor român Theodor Aman, „Carol I”, au fost restaurate la Sibiu.
Ministrul Culturii vorbește despre „un precedent fericit” care îi aduce un sentiment de siguranța „că avem pârghiile necesare pentru ca patrimoniul cultural mobil să fie păstrat și predat cu responsabilitate generațiilor viitoare”.
Și Muzeul Naţional de Istorie a României va fi restaurat
Restaurarea Muzeului Naţional de Istorie a României, din Capitală, va costa peste 100 de milioane de euro, bani proveniţi dintr-un acord de împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
A fost finalizat caietului de sarcini pentru lansarea licitaţiei în vederea realizării Documentaţiei de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie, iar ministrul culturii, Raluca Turcan, a declarat într-o conferinţa de presă că este a doua cea mai mare investiţie într-un monument istoric realizată de o instituţie a statului, după Palatul Culturii din Iaşi.
În ceea ce priveşte mutarea exponatelor, Raluca Turcan a precizat că se caută noi spaţii pentru depozitare, inclusiv cu concursul Ministerului Apărării, şi a dat asigurări că, la construcţia bugetului pentru anul viitor, va exista o componentă ce va viza acest proces, potrivit Rador.
Intervenţii substanţiale asupra unor monumente istorice importante pentru România
În ultimele câteva luni, ministerul Cultuiii a reușit să demareze, prin Institutul Naţional pentru Patrimoniu şi prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP) din cadrul Ministerului Culturii, intervenţii substanţiale asupra unor monumente istorice importante pentru România.
Printre aceste monumente istorice se află Castelul Peleş care va beneficia de intervenţii în primă urgenţă la acoperişuri şi de finanţare pentru consolidare, restaurare şi punere în valoare a teraselor, potrivit declarațiilor recente ale ministrului Culturii, Raluca Turcan, făcute în cadrul Sesiunii Anuale de Comunicări Științifice a Institutului Patrimoniului.
Conform aceleiași surse, de intervenții a beneficiat și unul dintre cele mai vechi monumente istorice din Capitală, care va găzdui un centru de informare şi promovare a patrimoniului cultural – Casa de Târgoveţ şi s-au demarat proiecte de restaurare a caselor memoriale”.
„Ministerul Culturii finanţează, cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, investiţii în muzee, teatre, săli de concerte, biblioteci şi importante clădiri de patrimoniu printre care Teatrul şi Opera Naţională din Cluj, Muzeul de Istorie din Bucureşti, Teatrului Naţional „Marin Sorescu” Craiova, o nouă sală de concerte destinată Operei Naţionale Române Iaşi, Vila Florica de la Ştefăneşti, Centrul Dansului din Bucureşti, Biblioteca „Omnia” din Craiova. Identificarea unor noi surse de finanţare pentru restaurare este de altfel o preocupare constantă şi un obiectiv important al Ministerului Culturii”, arată Raluca Turcan.
„Codul Patrimoniului Cultural a fost lansat în dezbatere publică la începutul lunii octombrie şi vizează o îmbunătăţire a cadrului normativ printr-o abordare integrată a tuturor domeniilor patrimoniului cultural. Nu în ultimul rând, ne-am concentrat în ultima perioadă asupra dosarelor de nominalizare pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial, educaţiei prin patrimoniu şi valorificării turistice a patrimoniului construit. Aproximativ 40% din turismul european este turism cultural, iar în România el poate aduce prosperitate pentru comunităţi”. Raluca Turcan consideră că investiţiile realizate prin Ministerul Culturii au rolul de a pune în valoare acest potenţial, mai ales în contextul în care, conform Barometrului de consum cultural 2022, vizitarea monumentelor istorice şi a siturilor arheologice este singura activitate care a înregistrat o creştere faţă de anul 2019.
O prioritate de țară
Institutul Național al Patrimoniului a dat zilele acestea startul Sesiunii Anuale de Comunicări Științifice. Tema de anul acesta este ”Patrimoniu INP. Dezbateri și dinamică în context global”. Conferința reunește an de an personalități din domeniu, specialiști și experți.
Au avut loc discuții, prezentări și dezbateri de actualitate pentru viitorul moștenirii culturale. În decursul celor 3 zile, vor fi abordate teme cu miză importantă pentru cercetarea, monitorizarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural românesc. Lucrările au fost deschise de Ministrul Culturii, Raluca Turcan, care a subliniat importanța moștenirii culturale pentru România.
„Patrimoniul național trebuie să reprezinte o prioritate de țară fie că ne referim la patrimoniul material sau la cel nematerial. Investiția în patrimoniul construit este una dintre prioritățile mele ca ministru al Culturii și de aceea consider că această dezbatere este binevenită și ne va ajuta să identificăm împreună soluțiile pentru punerea în valoare a acestei bogății a României. Investiția în patrimoniul cultural al țării noastre este necesară și, în același timp, urgentă și este la fel de importantă ca investiția în infrastructură și servicii publice și contribuie în mod esențial la atingerea obiectivului nostru de dezvoltare ca țară”, a spus Raluca Turcan, ministrul Culturii.
Printre proiecte viitoare: Muzeul de Istorie al României și teatrul din Cluj-Napoca
Ministrul Culturii a vorbit şi despre proiectele de reabilitare de care instituţia pe care o conduce se ocupă în prezent, dar şi despre proiecte viitoare. Printre ele se numără Muzeul de Istorie al României și teatrul din Cluj-Napoca: „Trebuie să o felicit pe doamna Oana Zaharia și echipa de la Institutul Național al Patrimoniului pentru că, într-o perioadă foarte scurtă de timp, am reușit să comasăm procedurile, să urgentăm fiecare etapă pe care trebuie să o parcurgem pentru a demara lucrări de investiții”.
La deschiderea oficială au mai participat și secretari de stat din partea Ministerului Mediului și al Ministerului Afacerilor Externe, dar și reprezentanți ai Comisiei Naționale UNESCO.
Comments 0