România rămâne printre statele cu cea mai mică presiune fiscală din Uniunea Europeană, cu o pondere a taxelor și contribuțiilor sociale de 28,8% din PIB în 2024, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Media la nivelul Uniunii Europene a ajuns la 40,4%, în creștere față de 39,9% în 2023, iar în zona euro ponderea a urcat la 40,9%.
În termeni absoluți, veniturile fiscale și din contribuții sociale au crescut în aproape toate statele UE, atingând un total de 7.281 miliarde de euro, cu 387 miliarde mai mult decât în 2023.
România: creștere rapidă a veniturilor, dar raport taxe–PIB încă scăzut
Deși se menține printre statele cu cea mai scăzută pondere a veniturilor fiscale, România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale încasărilor bugetare în termeni absoluți, de +16% față de anul anterior, conform Eurostat.
Această evoluție plasează România printre liderii europeni la creșterea încasărilor, alături de Malta (+21%), Croația (+14%), Bulgaria (+13%), Polonia (+12%) și Slovenia (+11%).
Totuși, raportul taxe/PIB de 28,8% rămâne mult sub media europeană de 40,4%, reflectând un nivel redus de colectare fiscală, o economie informală semnificativă și diferențe mari de venituri între sectoarele economice.
Țările cu cele mai mari ponderi ale taxelor și contribuțiilor în PIB
La polul opus, Danemarca (45,8%), Franța (45,3%) și Belgia (45,1%) au înregistrat cele mai ridicate ponderi ale taxelor și contribuțiilor în PIB, datorită sistemelor sociale extinse și nivelului ridicat de conformare fiscală.
În timp ce România ( 28,8%) , Irlanda (22,4%) și Malta (29,3%) au cele mai mici ponderi, diferențele de aproape 20 de puncte procentuale între extreme subliniază fragmentarea fiscală din interiorul Uniunii Europene.
Cum arată structura veniturilor în UE
La nivelul Uniunii Europene, în 2024:
Taxele pe producție și importuri au reprezentat 12,9% din PIB;
Impozitele directe pe venituri și avere au crescut la 13,3% din PIB;
Contribuțiile sociale nete au urcat la 14,0% din PIB, fiind principalul motor al creșterii veniturilor publice.
În total, veniturile din taxe și contribuții au acoperit 87,8% din veniturile guvernelor europene, un nivel record post-pandemie.
Creștere stabilă și efectele economice
Eurostat explică evoluția din 2024 prin: consolidarea veniturilor după perioada pandemică, creșterea salariilor și menținerea unui nivel ridicat al ocupării, inflația care a majorat valorile nominale ale taxelor colectate, măsurile de reducere a deficitului bugetar adoptate de mai multe state membre.
În România, creșterea veniturilor fiscale s-a datorat parțial majorărilor salariale și digitalizării parțiale a administrației fiscale (introducerea sistemelor SAF-T, e-Factura și e-Transport), însă diferența față de media UE rămâne una structurală, nu conjuncturală.
România reușește să crească încasările bugetare într-un ritm alert, dar nivelul total al taxelor rămâne printre cele mai mici din Uniunea Europeană.
Raportul Eurostat confirmă astfel că provocarea principală pentru economia românească nu este creșterea taxelor, ci îmbunătățirea colectării și reducerea evaziunii, pentru a susține investițiile publice și stabilitatea fiscală pe termen lung.
