Potrivit celui mai recent raport Eurostat, „Key Figures on European Living Conditions 2025”, aproximativ 1 din 10 români care au un loc de muncă se află în risc de sărăcie.
Deși sunt activi pe piața muncii, acești oameni nu reușesc să obțină venituri suficiente pentru a depăși pragul minim al unui trai decent.
În ansamblu, 8,2% dintre lucrătorii din Uniunea Europeană se confruntă cu același risc, ceea ce înseamnă că fenomenul depășește frontierele naționale, dar are o intensitate diferită de la o țară la alta.
România, decalaj record între femei și bărbați la riscul de sărăcie în muncă
Raportul Eurostat evidențiază un aspect aparte pentru România: țara noastră are cea mai mare diferență de gen din întreaga Uniune Europeană privind riscul de sărăcie în rândul persoanelor care muncesc, 8,1%.
Aceasta înseamnă că bărbații români sunt semnificativ mai afectați decât femeile, o situație care amplifică tendința observată la nivel european, unde în majoritatea statelor UE riscul de sărăcie este, de asemenea, mai ridicat în rândul bărbaților.
În cazul României, decalajul este explicat în mare parte prin ponderea ridicată a locurilor de muncă slab plătite din sectoare dominate de bărbați, precum construcțiile, agricultura și transporturile.
Diferențe majore între state
Datele Eurostat pentru 2024 arată că:
Luxemburg are cea mai mare rată a angajaților expuși riscului de sărăcie – 13,4%;
Finlanda are cea mai mică – 2,8%;
media Uniunii Europene este de 8,2%;
iar România are cel mai mare decalaj de gen din UE.
În 22 din cele 27 de state membre, riscul de sărăcie este mai ridicat pentru bărbați decât pentru femei.
Doar Cehia, Letonia, Cipru și Luxemburg raportează valori mai mari în rândul femeilor, în timp ce Germania înregistrează egalitate între sexe.
Venituri mici, inegalitate mare
România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate inegalități de venit din Uniunea Europeană.
Indicele Gini, care măsoară distribuția veniturilor, se situează la 33,4, peste media UE (30,4), semnalând o polarizare accentuată între clasele sociale.
Venitul mediu disponibil al gospodăriilor românești a fost de 8.800 euro/an, mai puțin de jumătate din media europeană.
Astfel, milioane de angajați rămân vulnerabili, afectați de costurile tot mai mari ale traiului de zi cu zi.
Sărăcie în muncă, o realitate ignorată
Conceptul de „in-work poverty” se referă la persoanele care lucrează, dar trăiesc sub pragul de sărăcie.
Eurostat indică principalele cauze pentru România: salarii reduse, mai ales în sectoarele necalificate; contracte temporare și munca sezonieră; productivitate scăzută și lipsa calificărilor; diferențe mari între mediul urban și rural; acces limitat la servicii publice de calitate.
România are nevoie de politici salariale și sociale coerente
Specialiștii europeni avertizează că România trebuie să implementeze urgent: politici de majorare sustenabilă a salariilor; recalificare profesională pentru lucrătorii din sectoarele slab plătite; și reforme fiscale care să reducă presiunea pe veniturile mici.
În lipsa acestor măsuri, țara riscă să perpetueze un model economic bazat pe muncă ieftină, fără o creștere reală a calității vieții.
Raportul Eurostat 2025 ridică o întrebare fundamentală: poate munca, în forma actuală, să asigure un trai decent în România?
Cu peste 10% dintre lucrători aflați sub pragul sărăciei și cu diferențe economice tot mai adânci, răspunsul pare să depindă nu de efortul individual, ci de capacitatea statului de a construi politici publice corecte și sustenabile.
