European Newsroom vorbește despre noua eră a geopoliticii după cel mai recent summit BRICS și cu câteva săptămâni înainte de întâlnirea liderilor mondiali cu prilejul celei de-a 78-a Adunări Generale a Naţiunilor Unite.
Liderul chinez Xi Jinping şi preşedintele rus Vladimir Putin au provocat Occidentul la summitul BRICS al economiilor emergente (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) din Johannesburg. Unii l-au definit deja drept „summitul Emisferei Sudice”. Putin nu a participat în persoană la summit, deoarece pe numele său a fost emis un mandat de arestare de către Tribunalul Penal Internaţional pentru presupuse crime de război.
BRICS, care a avut loc între 22 şi 24 august, a fost cu siguranţă cea mai semnificativă reuniune pentru Rusia şi pentru Sudul Global de la invazia rusă în Ucraina în 2022. BRICS a servit drept platformă de întâlnire între Rusia şi patru ţări care nu doar că refuză să ia partea Occidentului în detrimentul Moscovei, ci vizează să construiască, după cum o spune chiar tema evenimentului, un „multilateralism incluziv”. BRICS a anunţat o extindere pentru 2024 cu şase noi membri (Argentina, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite). Pe scurt, o provocare la adresa dominaţiei Occidentului, chiar dacă o ruptură reală nu este posibilă, într-o lume a intereselor interconectate.
Inevitabil, o mare parte din atenţie a fost îndreptată spre Putin, care a declanşat unul dintre cele mai ample războaie în Europa după 1945, cu invazia asupra Ucrainei acum aproape 18 luni. Liderul rus s-a adresat summitului printr-o conexiune video şi a condamnat ţările occidentale pentru ceea ce a numit „sancţiuni ilegitime care calcă în picioare toate normele comerţului internaţional” şi pentru politicile lor care, în opinia sa, alimentează inflaţia. Un pas crucial în direcţia unei lumi multilaterale este dedolarizarea, potrivit liderului rus. Un proces care, în opinia sa, „se manifestă deja ireversibil”, demonstrat de faptul că folosirea monedei americane a reprezentat doar 28,7% din volumul comercial total între cele cinci ţări ale BRICS în 2022.
În căutare de prieteni, Rusia atacă în mod repetat Occidentul
Rusia intenţionează să continue să se prezinte drept o alternativă la ţările occidentale şi denunţă politicile neocoloniale ale acestora. În discursul său prin conexiune video de la summitul BRICS, Putin a insistat că Rusia nu este de vină pentru crizele alimentare din lume. El a anunţat – ca o dovadă de bunăvoinţă şi ca un semnal adresat Emisferei Sudice -, că Moscova va furniza gratis mii de tone de cereale către şase ţări africane.
Luna trecută, Rusia a pus capăt unui acord intermediat de ONU care garanta exportul cerealelor vitale din porturile ucrainene aflate sub blocadă. Turcia, împreună cu ONU, a intermediat acordul privind cerealele, acum îngheţat, între Ucraina şi Rusia şi s-a poziţionat drept mediator în acest război. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat anterior că se aşteaptă să-l convingă pe omologul său rus Vladimir Putin să reînnoiască acordul privind cerealele. Până acum, Moscova nu a confirmat astfel de planuri.
Retorica lui Putin a devenit tot mai belicoasă şi ameninţătoare din februarie 2022. Statele Unite şi ţările europene au răspuns prin impunerea unei reţele de sancţiuni financiare şi comerciale. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat anul trecut că viziunea lui Putin asupra lumii este deformată de „mania de superputere şi de imperialism”.
La jumătatea lunii august, Putin a profitat de deschiderea celei de-a 11-a Conferinţe de la Moscova privind Securitatea Internaţională pentru a ataca din nou puterile occidentale, pe care le-a acuzat că alimentează revoltele în întreaga lume. În multe locuri din lume, conflictele au fost provocate exclusiv de „aventuri geopolitice şi egoism, de comportamentul neocolonial al Occidentului”, a declarat Putin într-un mesaj video. Şeful de la Kremlin acuză de multă vreme Occidentul de conspiraţie împotriva a tot ce este rus.
Rusia şi China, un parteneriat fără limite?
Rusia a părut să încerce să se folosească de conferinţa de la Moscova privind securitatea pentru a construi alianţe. Printre participanţii la conferinţa de securitate a fost şi noul ministru chinez al apărării Li Shangfu.
China este cel mai important partener comercial al Rusiei şi s-a abţinut să impună sancţiuni Rusiei. Conducerea Chinei nu a condamnat public invazia Ucrainei de către Rusia, concentrându-se în schimb să acţioneze ca un mediator între cele două părţi aflate în război. Beijingul şi Moscova şi-au declarat parteneriatul „fără limite” cu puţin timp înainte ca Rusia să invadeze Ucraina vecină în februarie 2022. Putin a găsit susţinere din partea preşedintelui chinez Xi Jinping, care într-un discurs citit de ministrul său al comerţului, Wang Wentao, şi-a reafirmat disponibilitatea de a „promova democratizarea relaţiilor internaţionale şi multipolaritatea”.
Însă gigantul chinez se confruntă zilele acestea cu o posibilă recesiune care ar putea fi declanşată de o criză imobiliară. Cu un PIB general de aproximativ 26% din PIB-ul mondial, cele cinci ţări BRICS sunt încă departe de totalul G7 şi al celorlalte ţări din UE. Cu privire la conflictul din Ucraina, însă, Beijingul nu se răzgândeşte. Ministrul apărării chinez, Li Shangfu, a vizitat, de asemenea, aliatul Rusiei, Belarus, la 17 august.
„Prieteni” împotriva hegemoniei americane?
Într-un discurs pronunţat de ministrul comerţului chinez la summitul BRICS, Xi a criticat Statele Unite fără a le numi explicit. „Există o ţară care vrea să-şi menţină hegemonia şi care a făcut totul pentru a schilodi ţările emergente şi în curs de dezvoltare”, a spus el. „Cei care se dezvoltă rapid sunt îngrădiţi de ea. Cei care fac progrese sunt împiedicaţi”.
Belarus şi China sunt pe aceeaşi lungime de undă când vine vorba despre construcţia unei lumi multipolare, a declarat recent liderul belarus Aleksandr Lukaşenko. La fel ca Putin, Lukaşenko se pronunţă frecvent împotriva a ceea ce descrie drept hegemonie americană. Ministrul apărării chinez Li Shangfu şi Lukaşenko au salutat planurile de intensificare a cooperării militare dintre naţiunile lor, la Minsk, în 17 august. Este de aşteptat ca manevre militare comune să fie desfăşurate în 2024, a declarat preşedintele belarus. Liderul autocratic a subliniat că Belarusul se bazează în principal pe „prietenii” săi Rusia şi China pentru asistenţă militară.
Care sunt aşteptările de la Adunarea Generală a ONU?
În februarie 2023, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina, Adunarea Generală a ONU a cerut încetarea imediată a războiului din Ucraina, cu 141 de state membre pentru şi şapte împotrivă (Belarus, Republica Democrată Populară Coreeană, Eritreea, Mali, Nicaragua, Rusia şi Siria). Printre cele 32 de ţări care s-au abţinut s-au numărat China, India şi Pakistan.
În săptămânile care preced Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a participat la summitul BRICS pentru a face apel la cooperare în faţa crizelor. El s-a întâlnit cu mai mulţi lideri pe marginea evenimentului. „Am venit la Johannesburg cu un mesaj simplu: Într-o lume fracturată cu crize copleşitoare, pur şi simplu nu există alternativă la cooperare. Trebuie să refacem urgent încrederea şi să revigorăm multilateralismul pentru secolul al XXI-lea”, a declarat joi Guterres în discursul său de la summitul BRICS.
Guterres a făcut apel la o reformă a structurilor globale de guvernare, care „reflectă lumea de ieri”, cea de după cel de-al Doilea Război Mondial, şi a avertizat că, „fără astfel de reforme, fragmentarea este inevitabilă”. „Este adevărat în mod special în cazul Consiliului de Securitate al ONU şi al instituţiilor Bretton Woods”, a declarat şeful Naţiunilor Unite, referindu-se la Banca Mondială (BM) şi la Fondul Monetar Internaţional (FMI), dominate de Occident.
Slovenia îşi va prelua mandatul de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2024 şi 2025 pentru a doua oară în istoria sa. Diplomaţia Sloveniei a făcut campanie pentru un mesaj de menţinere a păcii şi cooperării internaţionale. Între acestea sunt incluse chestiuni de securitate, precum climatul, securitatea energetică şi alimentară, precum şi integrarea şi promovarea solidarităţii internaţionale. Astfel, va trebui să facă faţă multiplelor provocări, inclusiv schimbărilor relaţiilor geopolitice.
Slovenia a demonstrat în mod repetat că, în calitate de stat membru al UE şi NATO, este alături de Ucraina atacată. Totuşi, după alegerea Sloveniei în Consiliul de Securitate al ONU în iunie, ministrul de externe Tanja Fajon a declarat că va fi nevoie să fie găsită o modalitate de a discuta şi de a coopera cu Rusia, deoarece fără dialog nu pot fi soluţionate provocările lumii.
În afară de Ucraina, Adunarea Generală a ONU se va axa pe criza climatică
Cu câteva săptămâni înainte de Adunarea Generală a ONU, Comisia Europeană l-a pierdut pe „Domnul Green Deal”, cea mai vizibilă personalitate în lupta împotriva crizei climatice: social-democratul olandez Frans Timmermans se retrage într-un moment crucial pentru legislaţia europeană privind clima. El este acum principalul candidat al unei coaliţii de stânga la alegerile din noiembrie din Olanda. Slovacul Maros Sefcovic, care este în prezent vicepreşedinte al Comisiei Europene, va prelua atribuţiile privind politicile de mediu şi climatice ale Uniunii Europene în calitate de comisar european însărcinat să pună în aplicare „Green Deal”-ul european.
La jumătatea lunii august, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a vorbit la telefon cu omologul său american Joe Biden şi a subliniat importanţa realizării de progrese semnificative în dezbaterea privind criza climatică, înaintea viitoarei Adunări Generale a Naţiunilor Unite. În convorbirea telefonică, Lula a detaliat discuţiile care au avut loc la Summitul Amazoniei, desfăşurat în oraşul brazilian Belem la începutul lui august, cu participarea reprezentanţilor a opt ţări care gestionează cea mai mare pădure tropicală de pe planetă. Preşedintele brazilian Lula a propus totodată o reformă a Consiliului de Securitate al ONU.
