Între 5 şi 14 iulie fă-ţi loc în agendă pentru EUROPAfest 2024. Concerte, jam sessions, workshop-uri, caffe festival și întâlniri de neuitat cu artiști din 20 de țări. Organizatorii au pus în vânzare biletele.
Cu preţuri cuprinse între 95 şi 125 de lei, în funcţie de evenimente și categoria aleasă, dar și abonamente pentru întregul festivalul, pot fi procurate de pe iabilet.ro şi în reţeaua magazinelor Flanco.
Cu 31 ani de existență în România, EUROPAfest a pregătit o ediție cu multă muzică bună. Ca în ultimii ani, accentul se pune pe jazz, din agendă nelipsind concertele explozive și întâlnirile de seară între public și artiști cu backgrounduri muzicale diferite. Festivalul debutează pe 5 iulie cu Opening Gala Concert – Jazz at the Palace, iar pe 13 iulie e Gala EUROPAfest 31, ambele concerte având loc la Sala Auditorium a Palatului Regal/Muzeul Național de Artă al României.
Bucureștiul devine Capitala muzicii bune, găzduind peste 100 de artiști din 20 de țări, atât din state europene cu renume în jazz, precum Italia, Polonia, Franța, cât și din Statele Unite ale Americii, Israel sau Japonia. Agenda e bogată, un maraton muzical cu evenimente precum Summertime Jazz, It’s Jazz Time, Jazz a Perfect Day, Italian Jazz Night. Fiecare concert e o explozie de bucurie și conectează audiența din România la noile tendințe ale pieței muzicale internaționale.
De la tineri până la seniori: Un concert emblematic pentru EUROPAfest
„Pe 5 iulie începem în forță cu un concert emblematic pentru EUROPAfest. Veți asculta stiluri de jazz diferite, interpretări inedite, va fi o seară perfectă cu solo-uri de saxofon și chitară, acorduri de pian și voci incredibile. După cum se știe, prețurile biletelor sunt păstrate într-o zonă accesibilă publicului din România, pentru a facilita prezența unui public divers, de la tineri până la seniori. Așadar, încurajez pe oricine, indiferent de cultura muzicală sau pasiunea pentru jazz să vină la Opening Gala Concert ca să-și înceapă frumos weekendul, alături de prieteni și cei dragi. Va fi o atmosferă incredibilă care nu poate fi explicată, doar trăită live”, spune Luigi Gageos, directorul EUROPAfest.
Din anul 2005, EUROPAfest se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta și al Alteței Sale Regale Principele Radu, iar din 2015 este festival EFFE – Europe’s Finest Festivals. EUROPAfest este proiect cultural co-finanțat de Ministerul Culturii.
Europa Fest: Ce nu știați despre lumea jazz-ului românesc
Un fenomen muzical în toate colțurile lumii, muzica jazz a ajuns și în România în anii ’20. The Hot Chaps, sub comanda saxofonistului Emil Berindei, proaspăt întors de la studiile universitare urmate în Londra, aveau să devină pionierii jazzului românesc. Teddy Cosma a marcat perioada interbelică, din postura de dirijor al Orchestrei Radio, iar anii ’40 înseamnă crearea Conservatorului de Jazz (1941 – 1948). După Al Doilea Război Mondial s-au făcut remarcați muzicieni precum Johnny Răducanu, Ion Baciu Jr. sau Liviu Butoi pentru ca anii ’70 și ’80 să fie colorați de vocea Aurei Urziceanu, dar în același timp și de experiementele sonice create în jurului soundului jazz de compozitorul Richard Oschanitzky, ale cărui creații au devenit celebre în parte și datorită prezenței pe coloana sonoră a filmelor regizate de Sergiu Nicolaescu.
În ton cu istoria tulbure a nației, jazz-ul a revenit în forță în anii ’90. Deja cu eticheta „internațional”, festivalurile de jazz au devenit o constantă în peisajul cultural românesc.
Dacă nu știați, unul dintre cei mai influenți artiști jazz ai României, Richard Oschanitzky (n. 1939, d. 1979) a fost studentul lui Mihail Jora la Consevatorul din București. A urmat o carieră prodigioasă, punctată de compoziții originale pentru soundtrackuri de filme, orchestrații și aranjamente muzicale pentru Electrecord, dar și sute de apariții live. Capodopera sa, Dublul concert pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică și bigband, înregistrată în 1971, este printre puținele reușite de symphonic jazz fusion din lume.
De unde a pornit jazz-ul în lume
La începutul secolului XX, New Orleans, Louisiana, devenise un important nod comercial. Atrăgând o varietate mare de naționalități și etnii, orașul american a absorbit cu poftă tot atâtea influențe muzicale: de la muzică populară spaniolă, muzică de fanfară din Franța și muzică ce anima saloanele de bal din Europa la ragtime și blues, asigurând condițiile optime pentru crearea soundului jazz.
Experimentat prima dată de către cântăreții de culoare, jazzul a început ca o sumă de improvizații instrumentale în jurul unei linii melodice, o melodie în general foarte cunoscută. Cu ajutorul lui Louis Armstrong, muzica jazz a ajuns rapid în Chicago și New York. Duke Ellington a deschis apetitul pentru swing în perioada interbelică pentru ca mai apoi soundul original, deși păstrând în continuare caracteristici de improvizație, să înglobeze și alte influențe muzicale, transformându-se în Latin Jazz și Cool Jazz în anii ’50. Anii ’70 și ’80 au dus muzica jazz către zone experimentale, deschizând totodată drumul pentru fuziuni neașteptate: Jazz Rock, Free Jazz sau Acid Jazz. Inevitabil, muzica electronică a găsit modalități prin care să aducă influențe jazz în diferite genuri și subgenuri: de la downtempo și electro-jazz la Nu Jazz.
Aura Urziceanu – voce importantă în jazz
Și dacă tot a venit vorba despre Duke Ellington, aflați că există o „legătură” cu Aura Urziceanu! În 1959, Aura Urziceanu a debutat cu piesa „Vreau să cânt și eu la televizor’, care s-a dovedit premonitorie, tânăra brunetă, cu păr lung, trăsături delicate și ochi de căprioară încântând publicul nu doar cu frumusețea sa, ci și cu vocea deosebită. În timp, ea a devenit o cântăreață autentică de jazz de clasă internațională, talentul ei fiind remarcat chiar de către faimosul Duke Ellington, însă începuturile au avut loc în 1966, când Aura Urziceanu s-a făcut remarcată în jazz cântând o adaptare a Rapsodiei Române, de George Enescu.
Ulterior, artista a reușit să fugă din țară, iar în 1972 și-a făcut debutul la Carnegie Hall, unde a cântat cu formația pianistului duke Ellington. De altfel, Aura Urziceanu este singura româncă ce a cântat alături de Ella Fitzgerald, Quincy J9ones și mulți alții.Între timp, artista s-a căsătorit cu percuționistul canadian Ron Rully, care a decedat în anul 2015, cei doi având un fiu, pe Elia Christopher Rully (48), tot muzician.
Apreciata cântăreață de muzică ușoară, pop și jazz Aura Urziceanu s-a născut la 14 decembrie 1946, în București, într-o familie de muzicieni. A început să studieze vioara cu tatăl ei, Nelu Urziceanu, fost violonist în Orchestra Radio și profesor de vioară, iar la vârsta de opt ani deja își dorea să cânte ca solist vocal. La 14 ani, s-a lansat la radio, iar câteva luni mai târziu a cântat la Televiziunea Română melodia ”Soarele e îndrăgostit de Mamaia”, piesă cu care a fost prezentă în 1963 la Festivalul de la Mamaia. A absolvit clasa de canto de muzică ușoară, condusă de profesoara Florica Orăscu, la Școala Populară de Artă din București.
În 1965, la 19 ani, Aura Urziceanu a avut prima apariție pe o scenă mare, la Sala Palatului din București.
Citiți și: Horia Moculescu despre de unde pleacă răul în muzică
