Este imperativ să revizuim obiectivele Pactului Verde.
Observatorul Energiei și Climei al Institutului Sapiens a publicat un raport cuprinzător privind tranziția energetică intitulat „Este tranziția energetică sustenabilă? ”.
Facut public pe 31 ianuarie, documentul face un bilanț al Acordului ecologic european, identifică inconsecvențele și propune căi corective pentru a ușura efortul cetățenilor, reindustrializand în același timp țara și garantând securitatea energetică. Destinat factorilor de decizie politică și industriașilor, acesta își propune, de asemenea, să informeze cetățenii cu privire la problemele economice, sociale și de mediu ale următorilor ani.
Încălzirea globală, contabilizarea GES, Acordul de la Paris… Pe aceste trei subiecte Institutul Sapiens adoptă o poziție critică în raport cu decizia oficială.
Dacă Institutul Sapiens aderă la consensul științific asupra realității încălzirii antropice, se opune teoriilor climatice-catastrofiste care sunt surse de anxietate ecologică și pierderea credinței în viitor în rândul generațiilor mai tinere. Nefiabilitatea modelelor climatice recunoscute duce la incertitudini cantitative puternice în extrapolarea temperaturilor, a consecințelor meteorologice ale acestora (inundații, valuri de căldură, secete) și a consecințelor sociale (daune materiale, victime umane). Aceste incertitudini nu justifică o schimbare radicală către o societate a decreșterii susținută de unii. Ar duce la sărăcire generală primele victim fiind persoanele defavorizate.
Ca atare, încălzirea globală este foarte des folosită greșit, în special printr-o interpretare mai mult decât discutabilă a emisiilor de gaze cu effect de sera(GES). Metodologia brută exploatează climatul pentru a justifica un anticapitalism primar și a aduce lupta de clasă la zi prin aderarea la contabilitatea unică a emisiilor teritoriale. Deși preluate de organizații internaționale precum IPCC sau AIE, alte metode presupun de facto riscul unei numărări duble sau chiar triple. Cu toate acestea, țările care doresc să facă acest lucru sunt libere să publice cifrele pentru emisiile lor de import (amprenta de carbon).
Crearea de bogăție rămâne o condiție prealabilă pentru combinarea dezvoltării umane și a luptei împotriva încălzirii globale. Pentru a face acest lucru, vă recomandăm să luptăm eficient împotriva consumului excesiv și a risipei de energie, menținând în același timp creșterea durabilă asociată cu măsurile relevante de atenuare și adaptare. Politicile publice viitoare trebuie să se bazeze pe această abordare beneficiu-risc și nu pe un discurs care provoacă anxietate al unei urgențe climatice absolute care se adăpostește în spatele principiului precauției.
Urmarea dezvoltării economiei în țările emergente, care vor emite 90% din GES globale până în 2050, face acum ca Acordul de la Paris să fie depășit. De neatins, ținta magică de 1,5 grade demoralizează “forțele verzi” și blochează o serie de acțiuni pozitive. Trebuie revizuit într-o manieră mai restrictivă, dar mai puțin ambițioasă din punct de vedere temporal, ținând cont de evoluția geopoliticii globale către o logică a blocurilor. Termenul limită pentru neutralitatea carbonului din 2050 nu mai este sustenabil nici in cazul țărilor OCDE, dar nici in cazul țărilor emergente.
Un raport al Națiunilor Unite denunță lipsa resurselor implementate pentru adaptare, a căror finanțare este de 10 ori mai mică decât cea estimata.
Având în vedere cea mai probabilă traiectorie (2,7°), adaptarea va trebui să aibă același nivel de prioritate ca și atenuarea în viitor. Mai ales că cele două pârghii nu sunt la același nivel. Spre deosebire de atenuare care poate fi doar globală, adaptarea este teritorială chiar dacă o punere în comun a mijloacelor de intervenție poate avea interes regional. Prin urmare, implementarea sa este mult mai simplă din punct de vedere tehnic și politic.
Capacitatea noastră de a ne adapta la fenomene meteorologice extreme s-a îmbunătățit mult în ultima jumătate de secol. Dacă în termeni absoluti daunele climatice au crescut moderat, numărul victimelor a fost redus substanțial. Pagubele materiale sunt legate în principal de inundații și furtuni, în timp ce victimele umane au la baza seceta și valurile de căldură.
Adaptarea necesită măsuri preventive pentru optimizarea amenajării teritoriului și gestionarea resurselor, precum și măsuri reactive în cazul unei crize majore. Astfel, agricultura va necesita o adaptare teritorială a culturilor și o schimbare a obiceiurilor alimentare ale populației dar și o mai bună gestionare a apei în măsura în care se așteaptă să crească stresul hidric și conflictele privind utilizarea.
Lucrarile solului care împiedica percolarea apei, joacă, de asemenea, un rol negativ major în cazul inundațiilor. Dar mai presus de toate, alături de alte activități umane care degajă căldură (transport, încălzire, aer condiționat), reprezintă un factor major în crearea insulelor de căldură în marile metropole. În fine, eliminând orice bio-absorbant de CO2, artificializarea solurilor este, de asemenea, un contributor necunoscut, dar important la emisiile de GES. Prin urmare, avem nevoie de un plan de intretinere al terenului, cu o deartificializare masivă a solurilor urbane.
În cele din urmă, trebuie sa luptăm împotriva oricărei decizii ideologice care vine în contradictie cu bunul simț, cum ar fi promovarea sistemică a agriculturii ecologice cu producții catastrofale, interzicerea pesticidelor precum și restrângerea terenurilor cultivate cu OMG-urilor și NGT.
Obiectivele Pactului Verde European
Asemenea Acordului de la Paris, Pactul Verde European este o agendă inversată incorigibilă: își stabilește un obiectiv de nerealizat a priori și pune a posteriori problema fezabilității sale tehnice, economice și sociale, Green Deal este: nerealist, nedrept, nesustenabil și inutil.
Nerealist pentru că obiectivul de reducere cu 55% față de emisiile din 1990 ar necesita trecerea de la o rată de 1,5%/an la o rată de 5%/an, adică cea observată în 2020 în timpul primei izolari a populatiei. O țintă de 40% în conformitate cu politicile actuale pare mult mai credibilă. UE trebuie, de asemenea, să propună o regulă mai echitabilă, impunând un obiectiv identic de emisii pe cap de locuitor pentru fiecare țară membră. Regula de 55% aplicată emisiilor duce la eforturi foarte diferite.
Nerealist și nedrept, obiectivul de 55% pare, de asemenea, nesustenabil pentru statele puternic îndatorate și populatiile sărace. Pactul Verde va duce la o creștere a datoriei publice cu 25%, Green Deal va costa în medie peste zece ani peste o sută de mii de euro pe gospodărie, sau doi ani de salariu din 10.
În cele din urmă, se pune problema utilității sale. Efectul Green Deal asupra climei va fi aproape nesemnificativ și că este mai presus de toate un angajament moral de a da un exemplu pentru țările emergente, precum și un act de pocăință în raport cu emisiile din trecut. Într-un fel, cetățenilor europeni li se cere să se sinucidă pe „altarul virtuții”.
Dr. ing. Daniel BOTANOIU
CITIȚI ȘI: OMG-urile avantaje și dezavantaje… (oficiuldestiri.ro)
