Boom-ul fotovoltaic în Uniunea Europeană a fost încetinit în 2024, iar prognoza pentru energia fotovoltaică, pe viitor, semnalează aspecte interesante.
Investițiile în sectorul fotovoltaic au scăzut cu 13%, ajungând la 55 de miliarde de euro, comparativ cu 63 de miliarde de euro în 2023. Cea mai mare scădere a cererii a fost înregistrată în rândul instalațiilor rezidențiale, ca urmare a atenuării crizei energetice din perioada 2022-2023.
În 2024, instalările solare pentru locuințe au scăzut cu aproape 5 GW față de anul precedent. Walburga Hemetsberger, CEO la SolarPower Europe, a avertizat că acest declin reprezintă un semnal de alarmă pentru politica energetică a Europei, subliniind că Uniunea Europeană trebuie să instaleze aproximativ 70 GW anual pentru a-și atinge obiectivele de securitate energetică și de combatere a schimbărilor climatice până în 2030.
Potrivit economica.net, în ciuda tendinței generale de încetinire a dezvoltării energiei solare în Europa, România se remarcă prin prognoze optimiste. Potrivit SolarPower Europe, țara noastră este singura din topul piețelor europene care a revizuit în creștere estimările pentru perioada 2025-2028, cu o rată de creștere anuală a instalărilor de 36%. Acest lucru ar putea însemna că, până în 2028, România va ajunge la o capacitate totală de 19 GW, comparativ cu doar 5 GW la finalul anului 2024.
România beneficiază de mai mulți factori favorabili care contribuie la creșterea rapidă a sectorului fotovoltaic. Programul Casa Verde pentru prosumatori, licitațiile CFD și finanțările europene pentru dezvoltarea de parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni sunt doar câțiva dintre acești factori.
Provocări considerabile
De asemenea, îmbunătățirile aduse cadrului legislativ, inclusiv eliminarea dublei taxări a energiei pentru stocare, au stimulat investițiile în energia solară.
În ciuda progreselor, România se confruntă și cu provocări considerabile. Accesul la rețea rămâne o problemă majoră, cu un număr semnificativ de proiecte deja pe listele de așteptare. Potrivit unui raport recent al SolarPower Europe, în 2024, Uniunea Europeană a instalat doar 66 GW de energie solară, o creștere anuală de doar 4%, marcând o încetinire dramatică față de anii anteriori, când creșterile erau de peste 40%.
În timp ce Europa se confruntă cu o încetinire a ritmului de creștere în sectorul fotovoltaic, România rămâne o excepție pozitivă, potrivit TVR.
În ultimii ani, politicile UE au stabilit obiective ambițioase pentru a accelera tranziția către o energie durabilă. Iar acestea au început să dea roade, o parte din ce în ce mai mare a nevoilor energetice ale Europei fiind satisfăcute prin surse regenerabile de energie.
Energia presupune un sistem rezistent
În 2021, peste 22 % din energia finală brută consumată în UE provenea din surse regenerabile. Cu toate acestea, ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic variază substanțial pe teritoriul UE: în Suedia, aceasta este de aproximativ 60 %; în Danemarca, Estonia, Finlanda și Letonia, peste 40 %; iar în Belgia, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Malta și Olanda, între 10 % și 15 %.
Un viitor sistem energetic trebuie să fie rezistent și adaptabil la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, cum ar fi secetele, valurile de căldură și furtunile. Pe măsură ce ponderea energiei eoliene și solare crește, sistemul trebuie, de asemenea, să fie suficient de flexibil pentru a funcționa bine, chiar și atunci când nu bate vântul sau nu este soare, potrivit eea.europa.eu.
Un sistem energetic flexibil poate asigura o alimentare constantă cu energie și poate reduce cererea în perioadele de vârf. Pe lângă asigurarea diversității surselor de energie, sistemul poate fi îmbunătățit, de exemplu, prin îmbunătățirea stocării energiei, a integrării inteligente a sectoarelor încălzirii, transporturilor și industriei, sau prin abordarea vârfurilor de cerere prin prețuri dinamice sau rețele și aparate inteligente.
Citiți și: Panouri fotovoltaice – Sprijinul primit de fermieri la acest „capitol”
