Emmanuel Macron are ghinion la el acasă? Se pare că da, potrivit L’Express. Popularitatea liderului de la Elysee e în cădere liberă: pe lângă multe altele, tocmai a fost scos de pe afișele electorale ale propriului partid.
Înfrângerea partidului lui Emmanuel Macron la alegerile europene stârnește o reacție a oficialilor ruși, în timp ce ascensiunea extremei drepte în Franța este analizată de presa apropiată Kremlinului, notează L’Express. Dacă mass-media și publicul rus cunosc bine un politician francez, acesta este Marine Le Pen. Nu numai că a fost identificată de ani de zile ca un aliat privilegiat al Moscovei, cunoscându-l pe Vladimir Putin în campania prezidențială a Franței din 2017, dar, în ultimele zile, a făcut obiectul unei multitudini de articole pe site-uri apropiate Kremlinului.
De la scorul istoric al Adunării Naționale (RN) la ultimele alegeri europene din Franța, mass-media s-a arătat entuziasmată de o posibilă venire la putere a partidului deputatei de Nord-Pas-de-Calais, reluând sondajele de opinie favorabile formaţiunii lepeniste pentru alegeri legislative anticipate.
De asemenea, ocazia este prea bună pentru aceste mass-media de a comenta înfrângerea severă a partidului lui Emmanuel Macron ca urmare a politicii sale externe: șeful statului francez este considerat de câteva luni noua bestie neagră a Rusiei în Europa din cauza sprijinului său puternic pentru Ucraina.
“Pravda” a titrat recent că „partidul războiului’ își pierde liderul în Europa – Macron”, în timp ce „Moskovskii Kosmoleţ”, la fel de apropiat de putere, a scris într-una dintre analizele sale că “principalul motiv pentru care Macron a fost învins este frica francezilor că președintele îi va atrage în război. Astăzi, tot mai puțini francezi vor să sprijine Ucraina; acest sprijin le costă ţara mult prea mult”.
Emmanuel Macron are probleme
De îndată ce rezultatele au fost anunțate, unii oficiali ruși au făcut și comentarii usturatoare, începând cu președintele Dumei (camera inferioară a Parlamentului Rusiei), Viaceslav Volodin, care a pus astfel sub semnul întrebării legitimitatea președintelui francez şi a cancelarului german Olaf Scholz, slăbit și el de extrema dreaptă în timpul alegerilor europene.
„Rușinea Europei”, a scris politicianul rus pe Telegram pe 10 iunie. “Astfel de rezultate erau previzibile O economie stagnantă, criza migrației, țările care se angajează în război în Ucraina împotriva intereselor lor naționale…”.
La fel a făcut și președinta Consiliului Federației (echivalentul Senatului), Valentina Matvienko. “Faptul că în timpul alegerilor europene, liderii marilor țări ale Bătrânului Continent – Macron și Scholz – au suferit o înfrângere zdrobitoare, confirmă încă o dată eșecul lor ca politicieni naționali și europeni”, a declarat președinta pe canalul său Telegram. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a fost mai nuanțat, nedorind să “se amestece în treburile interne ale Franței”, a declarat el pe 10 iunie. “Spre deosebire de calomniile care sunt uneori răspândite în Europa și America, noi nu ne amestecăm în treburile interne ale altor țări”.
La rândul său, fostul președinte rus și vicepreședinte al Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, obișnuit cu ieșiri dure împotriva Franței, i-a cerut șefului statului francez să demisioneze. „Este timpul să te retragi în coșul de gunoi al istoriei“, a criticat el a doua zi după rezultate.
Ginionul lui Emmanuel Macron pe scena internă se transformă încet într-un argument
La începutul lunii februarie, Medvedev afirma deja în mod explicit că „trebuie susţinute partidele de opoziție europene „nesistemice” la alegerile europene, fluturând clar amenințarea intervenției Rusiei în timpul acestor alegeri. În Franța, RN intră clar în această categorie, după ce tocmai a dat nominalizarea unui număr mare de candidați la legislative considerați a fi pro-ruși.
Pentru Rusia, ghinionul lui Emmanuel Macron pe scena internă se transformă încet într-un argument de criticare a legitimității președintelui în politica sa externă cu privire la Ucraina. Pe 13 iunie, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a criticat diplomația franceză care tocmai anunțase cu câteva zile mai devreme livrarea de Mirage 2000-5 în Ucraina.
“Poate că în loc să agite societatea cu o amenințare imaginară rusă și să împingă Europa și pe ei înșiși în război, liderii francezi ar fi mai înțelepți să abordeze problemele interne stringente și să ia în considerare provocările economice, de securitate și migrație de mult timp nerezolvate. În ceea ce privește politica internă franceză, Rusia nu mai pierde nicio ocazie de a discredita sprijinul Parisului pentru Kiev”, conchide autorul Louise Martin în L’Express.
Scăderea continuă a popularităţii lui Macron
Având în vedere scăderea continuă a popularităţii lui Macron, alianţa sa politică „Împreună pentru Republică” (Ensemble pour la République), alcătuită din partidul său liberal „Renaşterea” (Renaissance-RE) şi formaţiunea centristă Modem, a decis să nu-l mai includă în afişele electorale.
De altfel, criticile în tabăra prezidenţială la adresa celui care era până recent de neatins s-au înmulţit. Inclusiv Edouard Philippe, care a fost primul şef de guvern al lui Macron, pare că acum se distanţează de mentorul său. „Preşedintele a ucis partidul prezidenţial (…) prin decizia de a dizolva Adunarea Naţională”, a criticat Edouard Philippe, al cărui partid, „Orizonturi” (Horizons), s-a retras din alianţa lui Macron care a pierdut alegerile europene şi candidează acum separat la alegerile legislative anticipate.
Respectiva alianţă a lui Macron pentru alegerile europarlamentare încheiate, denumită „Coaliţia Nevoie de Europa” (Coalition Besoin d’Europe) şi în care rolul principal l-a jucat partidul prezidenţial Renaşterea, a obţinut la scrutinul european numai 14,6% din voturi, în timp ce pe primul loc s-a clasat partidul de extremă dreapta „Adunarea Naţională” (Rassemblement national-RN), cu 31,4% din voturi.
Citiți și: Președintele Macron promovează Varna, oraș bulgăresc. Ce i-a nemulțumit pe internauți
