O profesoară de limba și literatura română a provocat nu demult controverse în mediul online și în mass media, după ce a afirmat că exclude cu bună știință din programa școlară obligatorie clasici ai literaturii române precum Eminescu, Slavici și Creangă.
Cristina Tunegaru a postat în anul 2017, pe Facebook, că nu vrea să respecte programa (la școala unde preda la acel moment) premeditat, pentru că Eminescu, Slavici, basmele populare românești sau pastelurile cad greu elevilor. Și le citește texte din literatura universală, precum „Micul Prinț ”sau „Cartea junglei” .
Între timp, după episodul cu pricina, Cristina Tunegaru a publicat o serie de articole pe platforma Contributors, în care a scris despre schimbările necesare pe care le dorește pentru sistemul nostru educațional și despre piedicile care stau în calea acestor schimbări. „Despre homeschooling, educația sexuală în școli, teama care ia forme tot mai îngrijorătoare în relația profesor-elev și despre evaluarea profesorilor. A avut curajul de a numi lucrurile în lumina în care sunt cu adevărat, devenind tot mai vocală în media și socialmedia, poziționându-se ca un observator obiectiv al sistemului de învățământ românesc prin punctarea și asumarea unor subiecte incommode”, notează carturesti.ro.
Revenind la anul 2017, din autodenunț rezulta că profesoara lecturează după propriile criterii, pasaje din literatura universală, excluzând din programa școlară obligatorie clasici ai literaturii române.
„Subsemnata, profesoară de română, declar că nu respect, în mod premeditat, programa școlară de limba română, asemenea unui element dușmănos: nu citesc cu elevii mei poeziile de Eminescu, „Amintirile” lui Creangă, baladele populare, pastelurile de 150 de ani, nuvelele lui Slavici; nu dictez comentarii, nu arunc în brațe interpretări și nu le cer să învețe pe dinafară teorie literară despre genuri și specii. Declar de asemenea că, în schimb, citesc cu elevii mei poezii frumoase de Magda Isanos sau Tudor Arghezi, texte din literatura universală ca „Micul Prinț” sau „Cartea junglei”, fragmente din marii autori ai literaturii universale ca Cervantes sau Shakespeare, exersăm lectura activă, ne exprimăm opiniile, le motivăm, învățăm să fim sinceri, asertivi.
Recunosc că lucrez cu elevii mei mai ales exerciții de gramatică normativă pentru învățarea scrierii corecte, că sar peste noțiuni de gramatică teoretică pentru care elevii mei nu sunt pregătiți la un moment dat. Pentru că eu cred că educația se face prin motivare pozitivă, bucurie, joc, stârnirea curiozității, prin colaborare și comunicare vie între profesor și elev într-o limbă actuală și pornind de la ceea ce-i este cunoscut și drag copilului, prin deschiderea spre cultura națională și universală”.

„E fascinant, dar nu e pentru copiii de 11 ani”
După ce autodenunțul ei a dat naștere unor comentarii dure la adresa sa, profesoara a revenit, precizând că elevii ei sunt de gimnaziu, iar la vârsta de 11 – 15 ani, nu pot înțelege textele lui Eminescu la adevărata lor valoare. „Eminescu e fascinant, dar nu e pentru copiii de 11 ani”. „Elevii mei sunt sunt prea tineri și prea puțin experimentați să înțeleagă texte de o asemenea dificultate, despre moarte și trecerea timpului, despre tinerețe, puritate și durere; sunt toate emoții pe care ei nu le-au trăit. Sunt copii”, a precizat ea.
Într-un interviu acordat în 2017 pentru DC News, Cristina Tunegaru spunea că „am o relație foarte bună cu elevii și sunt foarte apropiată de ei și ei de mine. Orele sunt foarte calde și deschise. Nu am o atitudine agresivă. Nu sunt profesorul care să strige la ei, să îi forțeze să facă lucruri”.
Nu se aștepta ca autodenunțul său legat de Eminescu și Creangă să stârnească reacții atât de puternice: „Am fost destul de vehementă și sunt multe persoane sensibile atunci când vorbești de Eminescu și Creangă, deși oamenii nu înțeleg care este intenția mea de fapt. Adică amânarea studierii lui Eminescu nu vine din faptul că nu îl apreciez sau că nu sunt o iubitoare de poezie, dar sunt de părere că este prea devreme, în gimnaziu, să studiem autorii clasici”.

Eminescu despre ce învață copiii la școală
Într-un anumit fel se poate spune că Eminescu era „pe aceeași” linie cu profesoara.
„Copiii români sunt încărcaţi cu materii atât de multe şi atât de diverse, încât nici profesorii, nici şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Aceşti copii nu învaţă nimic, pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu şi judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scârba copilului de carte. La acest rezultat au ajuns aproape toate şcoalele la noi. Vezi tineri care au învăţat latineşte, greceşte, istoria universală, logică şi psihologie, ştiinţe naturale, geografie în toate clasele, drept administrativ, economie politică, au trecut bacalaureatul şi… cu toate astea, nu ştiu a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce au părăsit şcoala au uitat tot”.
O descriere a sistemului actual de învățământ? Nu, aceasta scria poetul Mihai Eminescu, în ziarul Timpul, pe data de 25 octombrie 1878, în articolul ”Românul află că…”.
După postările sale, profesoara nu a mai predat în școala respectivă. „Nu m-au inspectat, n-a venit nimeni să mă vadă la ore, să se intereseze de progresele elevilor mei, dar mă dau afară! ”, a postat Cristina Tunegaru tot pe Facebook, la data respectivă.
„Fără să întrebe părinții sau elevii, fără să mă anunțe măcar, un funcționar al inspectoratului a alocat din pix orele mele altui profesor. Și m-am trezit scoasă din școală. Da, pot să facă asta în sistemul public în anul 2017. Nu mă interesează locul de muncă în sine; ca profesor cu nota 9.67 la titularizare (a treia pe București anul trecut) pot să găsesc oriunde un loc într-o școală publică sau privată. Dar eu am lucrat alături de elevii mei atât de frumos, am investit emoțional, am luptat și am muncit pentru progrese uimitoare, neașteptate care au surprins școala întreagă. Nu îi pot lăsa să regreseze, să piardă totul. E o responsabilitate pe care vreau să o duc până la capăt”, nota în anul 2017 profesoara.
Citiți și: „Necunoscutul” Eminescu oglindit în documente valoroase, la Biblioteca Academiei Române