Eminescu are crater, asteroid și planetă. Agenția spațială NASA a dat numele Eminescu unui crater de pe Planeta Mercur. Pe lângă craterul Eminescu există și Planeta Eminescu. „Povestea” poetului în Univers nu se oprește aici.
În aprilie 2008 un crater de 125 km în diametru, situat pe planeta Mercur, a primit nume românesc, arată site-ul observatorului astronomic Amiral Vasile Urseanu: Eminescu. Este un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur. Lanţuri de cratere mai mici se întâlnesc în jurul acestuia, formate de fragmentele ce s-au desprins de asteroidul care a produs craterul și de materia expulzată la impact.
Mai mult, în Catalogul planetelor mici („Minor Planet Names – alphabetical list”), printre cele 233.943 de planete din Univers care poartă un nume, la poziția 9.495 se află și Planeta Eminescu – http://www.minorplanetcenter.net/iau/lists/MPNames.html.
Imagini de pe planeta Mercur, inclusiv imagini ale craterului Eminescu au fost realizate de sonda spațială Messenger, aparținând NASA și lansată în anul 2004. Craterul a fost studiat de sonda spaţială Messenger în 2008, iar cercetările au fost prezentate de către specialiştii NASA la cea de a 41-a întâlnire a „Lunar and Planetary Science Conference”, din 2010. Echipa Messenger a fost, de altfel, cea care a propus acest nume la International Astronomical Union (IAU) – singurul organism abilitat să oficializeze denumirile corpurilor cereşti.
Motivaţia a fost simplă şi clară: „Craterul a fost numit în onoarea lui Mihai Eminescu, un poet desăvârşit şi influent, care până astăzi este considerat poetul naţional al României”, scrie pe site-ul NASA. Mihai Eminescu nu este însă singur „printre stele”.
Craterul Eminescu, cracteristici neobișnuite de culoare
Craterul de pe Planeta Mercur are diametrul de 125 km și are în interior un model circular numit inel de piscuri, iar crestele luminoase din interiorul craterului Eminescu expun caracteristici neobișnuite de culoare, cu o tentă albăstruie în imaginea anterioară.
Tot după numele lui Eminescu a fost botezat şi un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar şi situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Astfel, Eminescu este imortalizat prin asteroidul 9495, descoperit de C.J. van Houten și T. Gehrels.
Şi alte nume româneşti sunt răspândie în Galaxie. De altfel, numele poetului Mihai Eminescu, ca şi ale altor literaţi, artişti, muzicieni şi oameni de ştiinţă români au ajuns să denumească oficial corpuri cereşti – cratere şi asteroizi, conform tradiţiei în virtutea căreia corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu.
Alți români în Univers
România este reprezentată și de 38 de asteroizi și 19 stele care poartă denumiri românești, potrivit adevarul.ro. Printre acestea se numără asteroidul Pârvulescu, descoperit în 1936, numit după Constantin Pârvulescu, și asteroidul Prunariu, dedicat astronautului Dumitru Prunariu. Alte exemple includ asteroizi cu nume haioase, precum Bubulina, sau denumiri inspirate de podgorii românești, cum ar fi Purcari.
În plus, două comete au primit nume românești. Una dintre ele, Damaica, este dedicată astronomului Victor Damaica, iar cealaltă, Van Gelt-Peltier-Damaica, recunoaște contribuțiile a trei astronomi. Iar Planeta Venus, cunoscută pentru peisajele sale vulcanice și relieful dramatic, este decorată cu nume de femei celebre din cultura românească. Craterul Văcărescu, denumit după poeta Elena Văcărescu, se află lângă lanțul muntos Saule Dorsa.
